Europenii strâng cureaua! Vânzările de mașini noi au ajuns la cel mai scăzut nivel de după 1996

Vânzările de mașini noi în Europa au atins în iunie cel mai scăzut nivel de după 1996, ajungând la puțin peste 1,06 milioane de vehicule. Unii producători de automobile au observat o scădere a vânzărilor cu aproape 50%.

Principalii producători de automobile, de la BMW la Stellantis, au raportat în ultimele săptămâni o scădere a vânzărilor la nivel global. Toate cele patru piețe majore ale Uniunii Europene – Spania, Italia, Germania și Franța – au raportat o scădere a înmatriculărilor de mașini.

Grupul Volkswagen a fost cel mai afectat producător de automobile, cu vânzări cu aproape un sfert mai puține decât în iunie anul trecut. Totuși, în prima jumătate a anului, Stellantis a înregistrat cea mai mare scădere de până acum, cu 21,1%, potrivit Reuters.

De asemenea, înmatriculările de mașini noi Volvo au scăzut cu 47,9% în iunie și cu 28,5% în prima jumătate a anului, în timp ce Jaguar Land Group a înregistrat o scădere mai mică în iunie, cu 13,2%, dar cea mai mare din acest an de până acum, 34,7%.

Inflația, blocajele din lanțul de aprovizionare, creșterea cazurilor de coronavirus în unele țări și o penurie continuă de cipuri sunt doar câteva dintre problemele care afectează industria auto din regiune, care a înregistrat 12 luni consecutive de scădere.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#vinzari #Europa #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.