Evaluatori ai forumului global OCDE, în vizită la Serviciul Fiscal de Stat

O echipă de evaluatori ai secretariatului forumului global al OCDE efectuează, în perioada 4-6 septembrie, o vizită de lucru în cadrul Serviciului Fiscal de Stat. Aceasta este compusă din consultanții Colin Yan, Jasmina Trajkovski și Alexandre Garcia. Scopul întrunirii este simularea evaluării aspectelor de confidențialitate și securitate a datelor pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare.

În cadrul ședinței de deschidere, directorul autorității fiscale, dl Petru Rotaru a salutat prezența echipei de evaluatori, menționând că, Serviciul Fiscal de Stat, fiind membru al Forumului Global OCDE privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale, s-a angajat să implementeze standardul de schimb de informații la solicitare și, mai nou, schimb automat de informații privind conturile financiare.

„Cele două standarde reprezintă un instrument puternic pentru a ajuta la identificarea evaziunii fiscale offshore, care este, în prezent, o provocare pentru administrațiile fiscale din întreaga lume. Toate eforturile noastre sunt îndreptate spre dezvoltarea unei administrații fiscale echitabile și corecte, promovând, în acest sens, transparența în toate activitățile noastre. Pe de altă parte, contribuabilii așteaptă ca autoritățile să trateze datele personale la cele mai înalte standarde de confidențialitate. Această misiune este o șansă pentru noi de a ne îmbunătăți, de a fi mai buni și de a fi mai pregătiți pentru implementarea cu succes a schimbului automat de informații privind conturile financiare”, a declarat Petru Rotaru.

La rândul lor, consultanții au menționat despre importanța acestui exercițiu de simulare întru desfășurarea cu succes a primei evaluări aferent schimbului automat de informație, programată pentru luna ianuarie 2024:

„Obiectivul nostru constă în acordarea suportului tehnic necesar pentru pregătirea instituției dumneavoastră pentru evaluarea propriu-zisă. Împreună cu întregul efectiv al SFS ne propunem să atingem rezultatele scontate”

Serviciul Fiscal de Stat, transmite că, agenda vizitei include un program vast de întrevederi și ședințe la care vor participa angajații autorității fiscale din diverse subdiviziuni dar și reprezentanții IP „CTIF”, subiectele abordate referindu-se la:

cadrul legal cu referire la confidențialitatea informațiilor despre contribuabili;
ciclurile de viață ale informațiilor schimbate în conformitate cu prevederile tratatelor internaționale la care SFS este parte;
managementul securității informației pentru schimbul automat de informații;
securitatea sistemului IT.

#serviciu fiscal de stat #forum global #OCDE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cetățenii chinezi domină programul de „vize de aur” al Greciei. Aproape jumătate dintre primele permise de ședere eliberate pe baza achizițiilor imobiliare în Grecia aparțin cetățenilor chinezi, iar în cazul reînnoirilor proporția depășește 60%. Prezența lor a schimbat vizibil, dar și subtil, chipul capitalei elene. Pe de o parte, restaurante chinezești autentice au apărut în centrul Atenei, frecventate în special de angajați ai gigantului China Ocean Shipping Company, care administrează al cincilea port ca mărime din Europa. Pe de altă parte, cumpărătorii chinezi au achiziționat mii de apartamente în goana după rezidență prin schema de investiții, cunoscută drept „viza de aur”, scrie South China Morning Post.

În iunie 2025, aproape 8.000 de cetățeni chinezi – mai exact 7.795 – erau beneficiari noi ai programului, ceea ce înseamnă că nu ajunseseră încă la termenul de cinci ani pentru reînnoirea permisului. Aceștia reprezentau 47,8% din totalul deținătorilor de permise noi, fiind de departe cel mai numeros grup, potrivit Ministerului grec al Migrației și Azilului. Printre cei 5.679 de investitori care și-au reînnoit „viza de aur”, 61% erau tot chinezi, a mai raportat ministerul.

Când programul a fost lansat, în 2013, principalii aplicanți veneau din țări vecine, precum Turcia și Rusia. Însă interesul chinezilor a explodat după pandemie, când numeroși cetățeni bogați sau din clasa mijlocie – marcați de restricțiile drastice impuse de Beijing la finalul politicii zero-Covid – au căutat o cale de scăpare.

Comparativ cu alte state europene, Grecia s-a remarcat prin accesibilitate. Până în august 2023, rezidența putea fi obținută prin achiziția unei proprietăți de cel puțin 250.000 de euro în Atena. Prin contrast, în Portugalia pragul era de 500.000 de euro, până la eliminarea programului în 2023. În plus, Grecia oferea standarde de viață mai ridicate și o economie locală mai stabilă decât Malta, de exemplu.

La apogeul valului, modul în care investitorii chinezi cumpărau apartamente a stârnit uimirea localnicilor, mulți plătind pentru locuințe cu informații minime despre zonă. „Nu știu dacă au înțeles ce cumpărau. Cred că pur și simplu făceau achiziția, obțineau viza și atât”, spune Katerina Pitsou, co-proprietara agenției OPSIS Real Estate din Atena. Ea își amintește vizionări unde grupuri de chinezi veneau cu microbuze, însoțiți de agenți locali și uneori de traducători, luând decizii rapide, fără să cerceteze prea mult clădirile sau cartierele. „Dacă un francez ar intra într-un magazin alimentar, ar analiza mai atent ce cumpără decât un chinez care lua un apartament în Atena la acea vreme”, glumește ea.

Efectul economic a fost, totuși, vizibil: stimularea renovărilor, a construcțiilor și a altor sectoare. „Nu cred că localnicii ar fi putut contribui atât de mult la economie”, afirmă Eleni Lazoura, fondatoarea Bnbkeys, o agenție specializată în administrarea apartamentelor închiriate pe Airbnb. „Am chiar cazuri de oameni care nu doar și-au renovat apartamentele, ci și fațada sau intrarea clădirii – lucru imposibil după criza economică, când era greu să convingi vecinii să plătească pentru reparații.” Lazoura administrează circa 30 de apartamente deținute de chinezi și crede că și comunitatea locală are de câștigat, dat fiind că proprietarii nu locuiesc acolo, folosind spațiile doar pentru turiști sau chiriași.

Aceeași opinie o împărtășește și Pitsou, care consideră că orice investiție străină aduce beneficii Greciei, indiferent că vine din China sau dintr-o țară europeană. Totuși, câștigurile sunt temperate de temerea că grecii ar putea fi excluși de pe piața imobiliară din propriile orașe.

Astfel, la sfârșitul lui 2024, guvernul a ridicat pragul de investiție pentru „viza de aur”: la 800.000 de euro pentru Atena și insulele populare precum Santorini, Naxos și Paros, și la 400.000 de euro pentru restul țării, explică Pitsou. Înainte de noile reguli, investitorii au preferat să cumpere în capitală.

În iunie 2025, din cele 14.931 de cereri aflate pe rol – majoritatea depuse înainte de schimbarea pragurilor – peste 80% vizau regiunea Attica, arată datele ministerului.

Între primul trimestru al lui 2023 și primul trimestru al lui 2025, indicele prețurilor la apartamente din Atena a urcat cu 16,1%, de la 95 la 110,3, potrivit Băncii Greciei. Totuși, rămâne neclar în ce măsură această creștere a fost determinată de investitorii chinezi prin programul de „viză de aur”.

#vize #program #Grecia