Exclusiv! Concurs dubios la șefia ANRE. Ce spune candidatul ales public, dar respins pe ascuns de Comisia lui Marian

12 Apr. 2023, 15:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Apr. 2023, 15:57 // Actual //  bani.md

Vasile Plamadeala, consilierul pe probleme de comerț de la Delegatia Uniunii Europene în Republica Moldova a fost respins de Comisia economie buget și finanțe al cărei șef este Radu Marian. Deși a fost desemnat câștigătorul concursului, Plamadeala urma să fie propus spre aprobare în Parlament, dar a fost respins pe ultima sută de metri. Motivul invocat: nu întrunește anumite condiții din articolul 10 alineat 5 al legii cu privire la energetică.

Contactat de BANI.MD, Vasile Plamadeala s-a arătat surprins de decizia Comisiei economie buget și finanțe și a spus că nu a fost anunțat de nimeni despre respectiva prevedere a articolului 10 din legea cu privire la energetică.

Întrebat dacă va mai candida la funcția de director ANRE, Plamadeala a spus că: „experiența de participare în concursurile publice s-a încheiat. Neoficial mi s-a transmis ca majoritatea parlamentara ar avea un candidat pentru aceasta pozitie care la etapa concursului nu era disponibil pentru participare. Mi-au fost facute aluzii ca ar fi bine sa ma retrag din concurs. Am anuntat ca nu ma voi retrage si am solicitat formalizarea oricaror decizii ce urmeaza a fi luate de Parlament si am informat CEB-ul ca voi iesi public cu o reactie”.

La concurs pentru funcția de dircetor s-au înscris cinci persoane: Alexandru Straistari, Ghenadie Zamisnîi, Vasile Plamadeala, Alexandru Mija și Sergiu Școlinic. La interviu au participat doar trei. Mija, Straistari și Plamadeala, iar cel din urmă a fost desemnat câștigător.

Anterior, Plamadeala a mai candidat la funcția de director ANRE, însă concursul a fost câștigat de Alexei Taran.

Șeful Comisiei economie, Radu Marian susține că a discutat câteva zile în urmă cu Vasile Plamădeala și i-ar fi spus că există o problemă, iar cel mai probabil, concursul va fi anulat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!