Expert: Declarațiile precum că am fi vasal al NATO le fac forțele care nu sunt interesate de securitatea Moldovei

Declarații despre faptul că Moldova ar fi vasal al NATO sunt făcute de forțele care nu sunt interesate securitatea Moldovei, consideră analistul Ion Tăbârță. Potrivit lui, vizita președintei Maia Sandu la Bruxelles este un pas corect, în contextul geopolitic actual.

Expertul susține că, pe lângă aspectele cooperării bilaterale, vizita are loc într-o situația geopolitică delicată, când se vorbește tot mai multe despre un acord de încetare a focului în Ucraina după Revelion. Așadar, discuțiile despre interesele de securitate ale Republicii Moldova sunt primordiale în asemenea circumstanțe, consideră Tăbârță.

„Este important ca în actualul context din regiune președinta Maia Sandu să se ducă la Organizația Nord-Atlantică și să discute despre interesele de securitate ale Republicii Moldova. Dar totodată, avem și aspectul bilateral al relației noastre cu Alianța Nord-Atlantică.

Alianța Nord Atlantică este cea mai de succes organizație de securitate din lume. Statele care se află sub umbrela NATO probabil sunt statele care acum pot fi cele mai liniștite în legătură cu o eventuală invazia rusească. La noi nu se pune această problemă. Avem neutralitate, dar neutralitatea noastră a fost lăsată la cheremul partidelor pro-ruse, care promovează agenda pro-rusă în regiune.

Aprofundarea relațiilor noastre cu NATO cred că este un pas corect al statului nostru. Și cu comentarii de genul că am fi vasal al NATO vin acele forțe care nu sunt interesate de asigurarea securității și interesului național al Republicii Moldova. Își doresc ca Republica Moldova să fie un stat sclav,

În același timp, expertul a menționat că lipsa președintei Maia Sandu și al liderului de la Cotroceni Klaus Iohannis de la deschiderea Catedralei Notre-Dame din Paris nu a reprezentat un joc geopolitic și nu a schimbat relația celor doi șefi de stat cu liderii europeni, ci mai degrabă a fost cauzată de situația politică din România, după ce peste Prut s-au anulat prezidențialele, Bucureștiul fiind principalul partener din UE al Chișinăului.

Amintim că, în perioada 10-11 decembrie, Maia Sandu se află într-o vizită oficială la Bruxelles, unde desfășoară întrevederi cu noua conducere a Uniunii Europene, dar și cu noul șef al Alianței Nord-Atlantice.

#maia #sustinere #expert #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.