Expert: Declarațiile precum că am fi vasal al NATO le fac forțele care nu sunt interesate de securitatea Moldovei

Declarații despre faptul că Moldova ar fi vasal al NATO sunt făcute de forțele care nu sunt interesate securitatea Moldovei, consideră analistul Ion Tăbârță. Potrivit lui, vizita președintei Maia Sandu la Bruxelles este un pas corect, în contextul geopolitic actual.

Expertul susține că, pe lângă aspectele cooperării bilaterale, vizita are loc într-o situația geopolitică delicată, când se vorbește tot mai multe despre un acord de încetare a focului în Ucraina după Revelion. Așadar, discuțiile despre interesele de securitate ale Republicii Moldova sunt primordiale în asemenea circumstanțe, consideră Tăbârță.

„Este important ca în actualul context din regiune președinta Maia Sandu să se ducă la Organizația Nord-Atlantică și să discute despre interesele de securitate ale Republicii Moldova. Dar totodată, avem și aspectul bilateral al relației noastre cu Alianța Nord-Atlantică.

Alianța Nord Atlantică este cea mai de succes organizație de securitate din lume. Statele care se află sub umbrela NATO probabil sunt statele care acum pot fi cele mai liniștite în legătură cu o eventuală invazia rusească. La noi nu se pune această problemă. Avem neutralitate, dar neutralitatea noastră a fost lăsată la cheremul partidelor pro-ruse, care promovează agenda pro-rusă în regiune.

Aprofundarea relațiilor noastre cu NATO cred că este un pas corect al statului nostru. Și cu comentarii de genul că am fi vasal al NATO vin acele forțe care nu sunt interesate de asigurarea securității și interesului național al Republicii Moldova. Își doresc ca Republica Moldova să fie un stat sclav,

În același timp, expertul a menționat că lipsa președintei Maia Sandu și al liderului de la Cotroceni Klaus Iohannis de la deschiderea Catedralei Notre-Dame din Paris nu a reprezentat un joc geopolitic și nu a schimbat relația celor doi șefi de stat cu liderii europeni, ci mai degrabă a fost cauzată de situația politică din România, după ce peste Prut s-au anulat prezidențialele, Bucureștiul fiind principalul partener din UE al Chișinăului.

Amintim că, în perioada 10-11 decembrie, Maia Sandu se află într-o vizită oficială la Bruxelles, unde desfășoară întrevederi cu noua conducere a Uniunii Europene, dar și cu noul șef al Alianței Nord-Atlantice.

#maia #sustinere #expert #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Salariile reale vor crește în majoritatea țărilor europene în 2026, după ce puterea de cumpărare a început să se redreseze odată cu temperarea inflației. Turcia se detașează clar în clasament, cu cea mai mare creștere estimată a salariilor reale, de 8,1%, în timp ce marile economii occidentale rămân sub media regională.

Potrivit Băncii Centrale Europene, salariile reale din zona euro și-au revenit în mare parte după scăderea accentuată provocată de inflația ridicată din 2022. În ultimii ani, salariile nominale au crescut într-un ritm mai rapid decât prețurile, ceea ce a permis o ușoară refacere a puterii de cumpărare pentru angajații europeni.

Datele apar în raportul „Tendințe salariale 2025–2026”, elaborat de ECA și citat de Euronews. Conform estimărilor, Turcia va înregistra în 2026 cea mai mare creștere reală a salariilor din Europa, de 8,1%, după un avans de 5,1% prognozat pentru 2025. Experții explică acest rezultat prin nivelurile ridicate atât ale inflației, cât și ale creșterilor salariale din această țară.

„Turcia se distinge de alte țări europene deoarece creșterile salariale și inflația sunt mult mai mari”, a declarat Steven Kilfedder, șeful departamentului de analiză a produselor la ECA. Totuși, el atrage atenția că angajații turci nu au recuperat încă pierderile din anii anteriori, când inflația a depășit semnificativ ritmul majorărilor salariale, în special în 2022 și 2024.

La nivel european, până la finalul anului 2025, salariile reale vor crește în 23 din cele 25 de țări analizate. Excepțiile sunt România, unde este estimată o scădere de 0,9%, și Ucraina, cu un minus de 3,2%. Tendința negativă va continua în România și în 2026, cu o reducere suplimentară de 0,7%.

Pentru celelalte state, creșterile prognozate pentru 2026 variază de la 0,2% în Austria până la peste 5% în Turcia. În medie, ECA estimează o creștere a salariilor reale de 1,4% în 2025 și de 1,7% în 2026, în cele 25 de țări europene analizate. Ungaria, Polonia, Cehia și Bulgaria se vor număra printre statele cu cele mai mari avansuri.

Raportul arată că economiile din Europa de Est sunt așteptate să depășească din nou Europa de Vest, susținute de o creștere economică mai rapidă și de câștiguri mai bune de productivitate. În schimb, marile economii occidentale continuă să evolueze sub media regională.

Dintre cele patru mari economii europene, Franța este estimată să aibă cea mai bună evoluție a salariilor reale, urmată de Germania, Italia și Regatul Unit. Marea Britanie va înregistra cea mai modestă creștere, de 1,1%, chiar dacă salariile nominale ar urma să avanseze cu 3,6% în 2026. Potrivit analiștilor, o inflație mai ridicată decât în alte economii comparabile va eroda o parte din aceste câștiguri.

În același timp, țări precum Spania și Țările de Jos sunt așteptate să rămână sub media europeană, pe fondul unei creșteri slabe a productivității și al prudenței angajatorilor în privința majorărilor salariale.

În Republica Moldova, salariile din sectorul bugetar vor rămâne înghețate, potrivit proiectului Legii bugetului de stat pentru anul viitor. Valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor nu va fi majorată pentru prima dată în ultimii șase ani, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, veniturile bugetarilor vor scădea în 2026.