Expert: Declarațiile precum că am fi vasal al NATO le fac forțele care nu sunt interesate de securitatea Moldovei

Declarații despre faptul că Moldova ar fi vasal al NATO sunt făcute de forțele care nu sunt interesate securitatea Moldovei, consideră analistul Ion Tăbârță. Potrivit lui, vizita președintei Maia Sandu la Bruxelles este un pas corect, în contextul geopolitic actual.

Expertul susține că, pe lângă aspectele cooperării bilaterale, vizita are loc într-o situația geopolitică delicată, când se vorbește tot mai multe despre un acord de încetare a focului în Ucraina după Revelion. Așadar, discuțiile despre interesele de securitate ale Republicii Moldova sunt primordiale în asemenea circumstanțe, consideră Tăbârță.

„Este important ca în actualul context din regiune președinta Maia Sandu să se ducă la Organizația Nord-Atlantică și să discute despre interesele de securitate ale Republicii Moldova. Dar totodată, avem și aspectul bilateral al relației noastre cu Alianța Nord-Atlantică.

Alianța Nord Atlantică este cea mai de succes organizație de securitate din lume. Statele care se află sub umbrela NATO probabil sunt statele care acum pot fi cele mai liniștite în legătură cu o eventuală invazia rusească. La noi nu se pune această problemă. Avem neutralitate, dar neutralitatea noastră a fost lăsată la cheremul partidelor pro-ruse, care promovează agenda pro-rusă în regiune.

Aprofundarea relațiilor noastre cu NATO cred că este un pas corect al statului nostru. Și cu comentarii de genul că am fi vasal al NATO vin acele forțe care nu sunt interesate de asigurarea securității și interesului național al Republicii Moldova. Își doresc ca Republica Moldova să fie un stat sclav,

În același timp, expertul a menționat că lipsa președintei Maia Sandu și al liderului de la Cotroceni Klaus Iohannis de la deschiderea Catedralei Notre-Dame din Paris nu a reprezentat un joc geopolitic și nu a schimbat relația celor doi șefi de stat cu liderii europeni, ci mai degrabă a fost cauzată de situația politică din România, după ce peste Prut s-au anulat prezidențialele, Bucureștiul fiind principalul partener din UE al Chișinăului.

Amintim că, în perioada 10-11 decembrie, Maia Sandu se află într-o vizită oficială la Bruxelles, unde desfășoară întrevederi cu noua conducere a Uniunii Europene, dar și cu noul șef al Alianței Nord-Atlantice.

#maia #sustinere #expert #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.