Expert: Declarațiile precum că am fi vasal al NATO le fac forțele care nu sunt interesate de securitatea Moldovei

Declarații despre faptul că Moldova ar fi vasal al NATO sunt făcute de forțele care nu sunt interesate securitatea Moldovei, consideră analistul Ion Tăbârță. Potrivit lui, vizita președintei Maia Sandu la Bruxelles este un pas corect, în contextul geopolitic actual.

Expertul susține că, pe lângă aspectele cooperării bilaterale, vizita are loc într-o situația geopolitică delicată, când se vorbește tot mai multe despre un acord de încetare a focului în Ucraina după Revelion. Așadar, discuțiile despre interesele de securitate ale Republicii Moldova sunt primordiale în asemenea circumstanțe, consideră Tăbârță.

„Este important ca în actualul context din regiune președinta Maia Sandu să se ducă la Organizația Nord-Atlantică și să discute despre interesele de securitate ale Republicii Moldova. Dar totodată, avem și aspectul bilateral al relației noastre cu Alianța Nord-Atlantică.

Alianța Nord Atlantică este cea mai de succes organizație de securitate din lume. Statele care se află sub umbrela NATO probabil sunt statele care acum pot fi cele mai liniștite în legătură cu o eventuală invazia rusească. La noi nu se pune această problemă. Avem neutralitate, dar neutralitatea noastră a fost lăsată la cheremul partidelor pro-ruse, care promovează agenda pro-rusă în regiune.

Aprofundarea relațiilor noastre cu NATO cred că este un pas corect al statului nostru. Și cu comentarii de genul că am fi vasal al NATO vin acele forțe care nu sunt interesate de asigurarea securității și interesului național al Republicii Moldova. Își doresc ca Republica Moldova să fie un stat sclav,

În același timp, expertul a menționat că lipsa președintei Maia Sandu și al liderului de la Cotroceni Klaus Iohannis de la deschiderea Catedralei Notre-Dame din Paris nu a reprezentat un joc geopolitic și nu a schimbat relația celor doi șefi de stat cu liderii europeni, ci mai degrabă a fost cauzată de situația politică din România, după ce peste Prut s-au anulat prezidențialele, Bucureștiul fiind principalul partener din UE al Chișinăului.

Amintim că, în perioada 10-11 decembrie, Maia Sandu se află într-o vizită oficială la Bruxelles, unde desfășoară întrevederi cu noua conducere a Uniunii Europene, dar și cu noul șef al Alianței Nord-Atlantice.

#maia #sustinere #expert #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoriile guvernelor din întreaga lume vor depăși în curând echivalentul produsului intern brut global, avertizează directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva. În același timp, dobânzile mai mari cresc cheltuielile pentru finanțarea datoriei și pun presiune suplimentară asupra bugetelor.

Șefa FMI a lansat avertismentul înaintea reuniunilor anuale ale instituției și Băncii Mondiale, la care urmează să participe miniștrii de Finanțe și guvernatorii băncilor centrale din cele 191 de state membre.

Potrivit acesteia, datoria publică mondială se apropie de cele mai ridicate niveluri înregistrate după Al Doilea Război Mondial. Economiile dezvoltate au unele dintre cele mai mari ponderi ale datoriei brute în PIB. Statele emergente și țările cu venituri mici au, în general, ponderi mai reduse, însă veniturile bugetare limitate le îngreunează finanțarea datoriilor.

Costurile împrumuturilor reprezintă o presiune suplimentară. Potrivit datelor prezentate de Georgieva, randamentele obligațiunilor de stat pe zece ani din SUA, Germania și Japonia au atins cele mai ridicate niveluri de după 2007, 2009 și, respectiv, 1996.

În zona euro, diferențele dintre randamentele obligațiunilor unor state și cele ale Germaniei sunt în creștere. Fenomenul este observat în Franța și Italia, dar și, într-o măsură mai redusă, în Irlanda și Portugalia.

FMI îndeamnă economiile dezvoltate cu datorii mari să prezinte planuri credibile de reducere a dezechilibrelor bugetare pe termen mediu. În unele cazuri, instituția consideră necesare măsuri încă de la începutul acestui proces, într-un moment în care bugetele trebuie să acopere atât dobânzi mai mari, cât și alte priorități, inclusiv creșterea cheltuielilor pentru apărare.

Pentru economiile emergente, riscurile includ împrumuturi mai scumpe și fluctuații mai mari ale fluxurilor de capital. În țările cu venituri reduse, constrângerile financiare ar putea duce la diminuarea unor investiții esențiale pentru dezvoltare.

Georgieva a recunoscut că reducerea dezechilibrelor bugetare presupune decizii politice dificile, după intervențiile ample ale guvernelor în timpul crizelor din ultimii ani. Potrivit acesteia, măsurile trebuie concepute astfel încât să limiteze efectele asupra creșterii economice și să protejeze categoriile vulnerabile.

FMI estimează că utilizarea eficientă a inteligenței artificiale ar putea adăuga, în timp, până la 0,5 puncte procentuale la creșterea economică mondială anuală. Instituția avertizează însă că acest potențial nu înlătură necesitatea unor măsuri pentru reducerea dezechilibrelor fiscale.

#datorii #FMI