Expert: Declarațiile precum că am fi vasal al NATO le fac forțele care nu sunt interesate de securitatea Moldovei

Declarații despre faptul că Moldova ar fi vasal al NATO sunt făcute de forțele care nu sunt interesate securitatea Moldovei, consideră analistul Ion Tăbârță. Potrivit lui, vizita președintei Maia Sandu la Bruxelles este un pas corect, în contextul geopolitic actual.

Expertul susține că, pe lângă aspectele cooperării bilaterale, vizita are loc într-o situația geopolitică delicată, când se vorbește tot mai multe despre un acord de încetare a focului în Ucraina după Revelion. Așadar, discuțiile despre interesele de securitate ale Republicii Moldova sunt primordiale în asemenea circumstanțe, consideră Tăbârță.

„Este important ca în actualul context din regiune președinta Maia Sandu să se ducă la Organizația Nord-Atlantică și să discute despre interesele de securitate ale Republicii Moldova. Dar totodată, avem și aspectul bilateral al relației noastre cu Alianța Nord-Atlantică.

Alianța Nord Atlantică este cea mai de succes organizație de securitate din lume. Statele care se află sub umbrela NATO probabil sunt statele care acum pot fi cele mai liniștite în legătură cu o eventuală invazia rusească. La noi nu se pune această problemă. Avem neutralitate, dar neutralitatea noastră a fost lăsată la cheremul partidelor pro-ruse, care promovează agenda pro-rusă în regiune.

Aprofundarea relațiilor noastre cu NATO cred că este un pas corect al statului nostru. Și cu comentarii de genul că am fi vasal al NATO vin acele forțe care nu sunt interesate de asigurarea securității și interesului național al Republicii Moldova. Își doresc ca Republica Moldova să fie un stat sclav,

În același timp, expertul a menționat că lipsa președintei Maia Sandu și al liderului de la Cotroceni Klaus Iohannis de la deschiderea Catedralei Notre-Dame din Paris nu a reprezentat un joc geopolitic și nu a schimbat relația celor doi șefi de stat cu liderii europeni, ci mai degrabă a fost cauzată de situația politică din România, după ce peste Prut s-au anulat prezidențialele, Bucureștiul fiind principalul partener din UE al Chișinăului.

Amintim că, în perioada 10-11 decembrie, Maia Sandu se află într-o vizită oficială la Bruxelles, unde desfășoară întrevederi cu noua conducere a Uniunii Europene, dar și cu noul șef al Alianței Nord-Atlantice.

#maia #sustinere #expert #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina