Explodează mămăliga! Prețul porumbului a depășit prețul grâului

Prețul porumbului este mai mare decât prețul grâului. Prășitoarea de primăvară devine o marfă tot mai căutată pe fondul prognozelor în scădere pentru producțiile de porumb ale marilor producători din UE: Franța, România și Italia, țări puternic afectate de secetă.

Recolta europeană de porumb va fi probabil foarte scăzută. Arșița și seceta au afectat culturile de porumb din multe regiuni și au redus drastic potențialul de producție. Situația se reflectă în prețurile porumbului MATIF de pe piața futures, care sunt de 352,25 de euro pe tonă la începutul lunii august, cu aproximativ 10 euro mai mari decât la grâu, notează agrointel.ro.

Noua recoltă de porumb (noiembrie) este comercializatăpe Bursa de la Paris în prezent la 323 de euro pe tonă. Pe piața spot germană, porumbul de cereale din portul de import Brake a costat recent 336 euro pe tonă pentru vechea recoltă, iar prețul cerut pentru noua recoltă în toamna anului viitor a fost de 340 de euro pe tonă.

La fel ca și alte prețuri la cereale, prețurile la porumb rămân foarte volatile, influențate masiv de evenimente și de dificultățile continue în implementarea acordului de export în Ucraina.

Comisia UE estimează importurile europene de porumb din țări terțe pentru noul sezon la 16,5 milioane de tone – după ce Comisia a redus semnificativ previziunile de recoltă la începutul lunii pe baza estimărilor regionale de recoltă.

Recolta de porumb din UE-27 este acum prognozată la 65,8 milioane de tone, în creștere față de 71,7 milioane de tone din prognoza din iunie și 72,7 milioane de tone anul trecut.

Contextul reducerii drastice a recoltei este cauzat de seceta și valul de căldură din Europa și pagubele masive aduse porumbului. Institutul european Marte și-a redus prognoza pentru producția de porumb cu 8%, până la 7,25 t/ha, comparativ cu o medie de 7,87 t/ha în ultimii cinci ani.

Și în Franța, valul de căldură de la jumătatea lunii iulie și lipsa precipitațiilor au avut consecințe. FranceAgriMer și-a redus, de asemenea, scorul de porumb „de bun la foarte bun” cu opt puncte, la 75%, o scădere de cincisprezece puncte față de 2021.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Grîu #porumb #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.