Explozia tarifelor la curent și căldură! Deficitul bugetar pune în pericol ajutoarele pentru cetățeni

Republica Moldova se confruntă cu un deficit bugetar de 1,3 miliarde de lei, care ar putea afecta capacitatea autorităților de a achita compensațiile pentru energie. Creșterea tarifelor la electricitate și căldură a generat o majorare a sumelor destinate sprijinului financiar acordat populației.

Începând cu 10 ianuarie, tarifele la electricitate au crescut cu 75%, iar cele pentru încălzire cu peste 40%. În acest context, compensațiile pentru consumul de energie electrică și termică au fost majorate de la 800 de lei la 1.400 de lei pentru perioada ianuarie-martie. Consumatorii casnici care beneficiază de compensații minime pentru încălzire vor primi suplimentar 200 de lei lunar pentru electricitate în aceeași perioadă.

În ceea ce privește gazele naturale, valoarea compensațiilor va rămâne la nivelul anterior, de 1.000 de lei.

Potrivit autorităților, majorarea tarifelor va genera costuri totale de 2,72 miliarde de lei pentru compensații în perioada noiembrie-martie. În luna decembrie, statul a cheltuit aproximativ 500 de milioane de lei pentru acest scop, iar în ianuarie suma necesară a crescut la 740 de milioane de lei. O sumă similară este estimată și pentru lunile februarie și martie.

Cu toate acestea, bugetul pentru 2025 alocă doar 1,44 miliarde de lei pentru compensații, ceea ce lasă un deficit de 1,3 miliarde de lei. Ministerul Muncii nu a anunțat deocamdată sursele din care va acoperi acest deficit.

Creșterea tarifelor și lipsa unui plan clar pentru acoperirea deficitului riscă să pună presiune pe categoriile vulnerabile ale populației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #compensatii #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația americană intenționează să intensifice presiunea asupra sectorului energetic al economiei rusești, care generează mai mult de jumătate din veniturile din export și asigură un sfert din veniturile bugetare ale țării.

Dacă Vladimir Putin nu va ajunge la un acord privind Ucraina, Statele Unite vor crește semnificativ livrările de petrol pe piața mondială, reducând prețul la 40 de dolari pe baril sau chiar mai jos, a declarat Robert Wilkie, șeful echipei de tranziție a președintelui ales Donald Trump, într-un interviu acordat BBC Radio 4.

„Prezența SUA pe piața globală a petrolului va împinge prețul în jos – ceea ce va falimenta economia Rusiei. Aceasta va pune o presiune enormă asupra economiei militare a lui Putin”, a spus Wilkie.

El a anunțat, de asemenea, intenția de a crește livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) americane în Europa, unde SUA dețin deja 70% din piață, iar în unele țări, cum ar fi Germania, aproape 90%.

În campania sa electorală, Trump a promis o extindere masivă a producției de petrol și gaze în SUA, sub sloganul „Forează, dragă, forează!”. El a declarat că producția de petrol va crește cu 15%, sau 3 milioane de barili pe zi – un volum echivalent cu exporturile actuale de petrol ale Rusiei transportate pe mare.

Trump a promis să acorde terenuri federale și platforme petroliere companiilor din domeniu, inclusiv permisiunea de a fora în state bogate în petrol, precum Alaska și Texas, precum și în Golful Mexic. De asemenea, el a anunțat intenția de a elimina interdicția privind construirea de noi conducte, introdusă de Joe Biden, și restricțiile la exportul de GNL.

În primul său discurs public adresat lui Putin după inaugurare, Trump a amenințat cu sancțiuni mai dure, inclusiv un embargo total asupra tuturor bunurilor rusești, dacă Kremlinul nu va încheia războiul care a provocat pierderi uriașe și a devenit cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial.

Deși SUA, Uniunea Europeană și Marea Britanie au impus Rusiei peste 20.000 de sancțiuni, Moscova continuă să exporte aproximativ 5 milioane de barili de petrol pe zi, conform estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie. Totuși, cercul principalelor țări care cumpără petrol rusesc s-a restrâns la trei: China, India și Turcia.

Înăsprirea sancțiunilor americane din ianuarie, care include adăugarea companiilor „Gazprom Neft”, „Surgutneftegaz” și a 183 de tancuri petroliere din „flota umbră” pe lista neagră, ar putea reduce exporturile maritime de petrol cu până la 30% și veniturile totale cu 15%, estimează analiștii Alfa-Bank. Aceștia prognozează o pierdere de 800.000 de barili pe zi, echivalentă cu 30 de miliarde de dolari din veniturile din export. Analiștii Raiffeisenbank estimează pierderi și mai mari – 10% din veniturile din export, adică aproximativ 40 de miliarde de dolari anual.