Explozie a încasărilor din accize la vamă în primele șase luni ale anului 2024

Încasările vamale din primele șase luni ale anului 2024 au atins 17,7 miliarde de lei, în creștere cu 8,7% față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor oficiale.

Veniturile din TVA la import au însumat 11,9 miliarde de lei, marcând o creștere de 5,8%, în timp ce accizele la import au atins 4,6 miliarde de lei, cu 24,7% mai mult față de aceeași perioadă din 2023.

Accizele la produsele petroliere importate au fost de 1,82 miliarde de lei, reprezentând 39,3% din totalul accizelor, în creștere cu 9%. Accizele la produsele din tutun au atins 1,59 miliarde de lei, înregistrând o creștere impresionantă de 44,4%.

Accizele pentru mijloacele de transport importate au fost de 953,25 milioane de lei, în creștere cu 37,8%, iar cele pentru gazele lichefiate au totalizat 112,88 milioane de lei, cu 2,1% mai mult.

Accizele pentru berea importată au crescut cu 11%, atingând 49,63 milioane de lei, în timp ce accizele pentru rachiuri și alte băuturi au crescut cu 30,8%, totalizând 83,63 milioane de lei.

Taxele vamale au ajuns la 1,12 miliarde de lei, reprezentând 6,3% din totalul plăților la bugetul de stat, în creștere cu 18,9%. Totuși, taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a scăzut semnificativ, la 31,03 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#incasari #vama #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.