Explozie pe piața imobiliară. În 2021 s-ar putea vinde un număr record de locuințe în Moldova

Anul curent, 2021, va fi marcat de o explozie a vânzărilor de apartamente şi case individuale, iar preţul imobilelor ar putea creşte uşor. Este pronosticul expertului economic Veaceslav Ioniţă, potrivit căruia, în acest an, piaţa imobiliară din Moldova ar putea înregistra un record absolut la capitolul locuinţe tranzacţionate.

„Anul acesta, cel mai probabil, ne vom apropia de 30 de mii. Dacă o să continue tot aşa, noi vom termina anul cu 30 de mii de apartamente, chiar şi mai mult. Spre comparaţie, recordul absolut este deţinut de anul 2019, când în Moldova s-au vândut 28 de mii 700 de apartamente”, a menționat Veaceslav Ioniţă, citează Publika.

Potrivit expertului economic, cele mai căutate vor fi apartamentele cu suprafețe mici, care s-ar putea scumpi uşor în acest an. Ar putea creşte semnificativ şi volumul tranzacţiilor pentru casele individuale.

„În 2019 şi în 2020, am avut o creştere substanţială a tranzacţiilor cu case individuale, iar în acest an, cel mai probabil, vom avea vânzări cel puţin cu 50 la sută mai mult decât media obişnuită din ultimii vreo 10 ani de zile”, a spus expertul economic.

Creşterea bruscă a vânzărilor de pe piaţa imobiliară ar putea fi determinată de cererile amânate din cauza pandemiei, dar şi de faptul că moldovenii au venituri mai mari, iar băncile oferă credite ipotecare mai avantajoase.

„Situaţia e mai liberă, de asta oamenii au obosit să aştepte. Asta e o aşteptare amânată. Şi în oarecare moment cei care au mai rămas cu bani şi au dorinţa de a procura ceva o să procure”, a declarat Nicolae Ostafeiciuc, expert imobiliar.

„Boom-ul imobiliar care a început în 2018 corespunde cu boom-ul creditelor pentru procurarea de apartamente. El merge în paralel. Cu toate că două treimi din cetăţeni cumpără apartamente cu banii pe masă”, a precizat Veaceslav Ioniță.

Specialiştii prognozează, de asemenea, că o dată cu majorarea numărului cererilor pentru procurare locuinţelor, moldovenii vor accesa tot mai multe împrumuturi imobiliare. Astfel, în acest an, portofoliul de credite ar putea depăși pentru prima dată volumul de 10 miliarde de lei.

#Proiecte imobiliare #imobiliare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.