Exportul de diamante rusești prosperă! Belgienii și indienii, cei mai mari cumpărători

17 Sept. 2022, 18:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Sept. 2022, 18:05 // Actual //  bani.md

Vânzările secrete de diamante ruseşti, în valoare de câteva sute de milioane de dolari în fiecare lună, creează diviziuni într-un comerţ mondial care se întinde de la atelierele de tăiere din Bombay până la magazinele de lux de pe Fifth Avenue, New York, transmite Bloomberg.

Mulţi actori din industria diamantelor refuză să facă tranzacţii cu pietre preţioase ruseşti după invadarea Ucrainei şi mai ales după ce gigantul minier rus Alrosa a fost vizat de sancţiunile americane. Cu toate acestea, există în continuare câţiva cumpărători din India şi Belgia care cumpără cantităţi mari de diamante ruseşti la preţuri atractive, reuşind astfel să aleagă diamantele de care au nevoie în timp ce alţi cumpărători stau deoparte.

Aceste vânzări secrete reprezintă o problemă pentru orice încercare de a boicota diamantele ruseşti pentru că odată ce pietrele preţioase intră pe lanţul de aprovizionare sunt aproape imposibil de urmărit. Diamantele sunt vândute în loturi de pietre preţioase de mărime şi calitate similară, existând aproximativ 15.000 de categorii diferite, şi pot fi revândute de mai multe ori înainte de a ajunge într-un inel de logodnă sau medalion.

Înainte de invadarea Ucrainei, grupul rus Alrosa organiza 10 vânzări pe an de la birourile sale din Anvers, Belgia, pe baza unui calendar fixat anterior şi după fiecare tranzacţie publica detaliile financiare. Între timp Alrosa a încetat să mai publice informaţii cu privire la vânzările sau performanţele sale financiare.

Acum, marea majoritate a diamantelor ruseşti trec prin intermediul a aproximativ 10 cumpărători, firmele indiene Kiran Gems şi Shree Ramkrishna Exports Pvt fiind cei mai importanți dintre aceștia. După ce diamantele ruseşti sunt tăiate şi lustruite, se presupune că ele ajung în bijuteriile vândute pe pieţe precum China, Japonia şi India. Aceste ţări sunt responsabile împreună pentru aproximativ 30% din cererea mondiale şi, spre deosebire de retailerii occidentali, sunt bucuroşi să vândă diamante ruseşti.

Cu toate acestea, având în vedere lipsa de transparenţă din comerţul cu diamante, este posibil ca pietrele preţioase ruseşti să ajungă şi pe pieţele occidentale. SUA sunt o piaţă crucială, în condiţiile în care 50% din toate diamantele lustruite sunt vândute în această ţară, variind de la pietre în valoare de zeci de milioane de dolari până la unele care se vând pentru mai puţin de 200 de dolari în magazinele Walmart Inc.

Deşi diamantele sunt un articol de lux pentru cei care le cumpără, afacerile cu diamante sunt o activitate economică de bază pentru marile centre care se ocupă cu tăierea şi tranzacţionarea pietrelor preţioase. De exemplu, comerţul cu diamante asigură un milion de locuri de muncă în India, unde guvernul insistă ca aceste afaceri să se deruleze în continuare. La rândul său, premierul belgian a reiterat poziţia ţării sale că diamantele ruseşti nu ar trebui să fie sancţionate, în condiţiile în care peste 80% din diamantele brute sunt tranzacţionate prin portul belgian Anvers.

Retailerii occidentali care încearcă să evite pietrele preţioase ruseşti sunt îngrijoraţi că nu vor reuşi să îşi asigure suficiente diamante, în special variantele mici şi ieftine pe care este specializat Alrosa. Compania rusească este responsabilă pentru aproximativ o treime din oferta de diamante brute.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!