Exportul de diamante rusești prosperă! Belgienii și indienii, cei mai mari cumpărători

Vânzările secrete de diamante ruseşti, în valoare de câteva sute de milioane de dolari în fiecare lună, creează diviziuni într-un comerţ mondial care se întinde de la atelierele de tăiere din Bombay până la magazinele de lux de pe Fifth Avenue, New York, transmite Bloomberg.

Mulţi actori din industria diamantelor refuză să facă tranzacţii cu pietre preţioase ruseşti după invadarea Ucrainei şi mai ales după ce gigantul minier rus Alrosa a fost vizat de sancţiunile americane. Cu toate acestea, există în continuare câţiva cumpărători din India şi Belgia care cumpără cantităţi mari de diamante ruseşti la preţuri atractive, reuşind astfel să aleagă diamantele de care au nevoie în timp ce alţi cumpărători stau deoparte.

Aceste vânzări secrete reprezintă o problemă pentru orice încercare de a boicota diamantele ruseşti pentru că odată ce pietrele preţioase intră pe lanţul de aprovizionare sunt aproape imposibil de urmărit. Diamantele sunt vândute în loturi de pietre preţioase de mărime şi calitate similară, existând aproximativ 15.000 de categorii diferite, şi pot fi revândute de mai multe ori înainte de a ajunge într-un inel de logodnă sau medalion.

Înainte de invadarea Ucrainei, grupul rus Alrosa organiza 10 vânzări pe an de la birourile sale din Anvers, Belgia, pe baza unui calendar fixat anterior şi după fiecare tranzacţie publica detaliile financiare. Între timp Alrosa a încetat să mai publice informaţii cu privire la vânzările sau performanţele sale financiare.

Acum, marea majoritate a diamantelor ruseşti trec prin intermediul a aproximativ 10 cumpărători, firmele indiene Kiran Gems şi Shree Ramkrishna Exports Pvt fiind cei mai importanți dintre aceștia. După ce diamantele ruseşti sunt tăiate şi lustruite, se presupune că ele ajung în bijuteriile vândute pe pieţe precum China, Japonia şi India. Aceste ţări sunt responsabile împreună pentru aproximativ 30% din cererea mondiale şi, spre deosebire de retailerii occidentali, sunt bucuroşi să vândă diamante ruseşti.

Cu toate acestea, având în vedere lipsa de transparenţă din comerţul cu diamante, este posibil ca pietrele preţioase ruseşti să ajungă şi pe pieţele occidentale. SUA sunt o piaţă crucială, în condiţiile în care 50% din toate diamantele lustruite sunt vândute în această ţară, variind de la pietre în valoare de zeci de milioane de dolari până la unele care se vând pentru mai puţin de 200 de dolari în magazinele Walmart Inc.

Deşi diamantele sunt un articol de lux pentru cei care le cumpără, afacerile cu diamante sunt o activitate economică de bază pentru marile centre care se ocupă cu tăierea şi tranzacţionarea pietrelor preţioase. De exemplu, comerţul cu diamante asigură un milion de locuri de muncă în India, unde guvernul insistă ca aceste afaceri să se deruleze în continuare. La rândul său, premierul belgian a reiterat poziţia ţării sale că diamantele ruseşti nu ar trebui să fie sancţionate, în condiţiile în care peste 80% din diamantele brute sunt tranzacţionate prin portul belgian Anvers.

Retailerii occidentali care încearcă să evite pietrele preţioase ruseşti sunt îngrijoraţi că nu vor reuşi să îşi asigure suficiente diamante, în special variantele mici şi ieftine pe care este specializat Alrosa. Compania rusească este responsabilă pentru aproximativ o treime din oferta de diamante brute.

#diamante #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.