Exporturile agroalimentare ale UE au atins 19,8 miliarde de euro în aprilie 2024, în creștere cu 10%

În aprilie 2024, excedentul comercial agroalimentar al UE a ajuns la 5 miliarde de euro, în continuare cu 4% mai mare decât în aprilie 2023, în ciuda unei reduceri de 25% față de luna precedentă. Exporturile au atins 19,8 miliarde de euro, în principal datorită creșterii prețurilor la măsline și ulei de măsline. Importurile au reprezentat 14,8 miliarde de euro, transmite Comisia Europeană. Aproape 45% din importurile UE sunt compuse din câteva categorii de produse: cafea, ceai, cacao, condimente; fructe și nuci; semințe oleaginoase și proteaginoase.

Exporturile agroalimentare ale UE au atins 19,8 miliarde de euro în aprilie 2024, aproape de valoarea din luna precedentă, dar au fost cu 10% mai mari decât în aprilie 2023. Exporturile cumulate începând din ianuarie au ajuns la 77,8 miliarde de euro.

Cu o creștere de 829 de milioane de euro, exporturile către Statele Unite au crescut cel mai mult, un rezultat explicat în mare măsură de prețul ridicat al măslinelor și al uleiului de măsline. Aceste produse reprezintă motorul exporturilor agroalimentare totale ale UE, cu o creștere de 62% în valoare comparativ cu 2023.

În general, UE exportă o varietate de produse. Preparatele cerealiere și produsele de morărit, produsele lactate și vinul și produsele pe bază de vin reprezintă 25% din valoarea totală a exporturilor agroalimentare ale UE. În ceea ce privește volumele, exporturile de zahăr și izoglucoză s-au dublat față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce exporturile de cereale au crescut cu 2,6 milioane de tone.

Importurile agroalimentare ale UE au atins 14,8 miliarde de euro în aprilie, o creștere de 10% față de luna precedentă, explicată în principal de prețurile ridicate ale cacao.

Importurile cumulate din ianuarie până în aprilie 2024 sunt în valoare de 54,9 miliarde de euro, stabile față de aceeași perioadă din 2023.

Importurile de cereale au înregistrat cea mai mare reducere, cu o scădere de 1,5 miliarde euro (-33%), din cauza reducerii volumelor importate și a prețurilor mondiale. O scădere similară, în valoare de 1,3 miliarde de euro, a fost observată pentru semințele oleaginoase și proteaginoase, din cauza scăderii prețurilor.

Coasta de Fildeș și Nigeria au beneficiat cel mai mult de pe urma creșterii valorii importurilor de cacao din UE. Comparativ cu 2023, UE și-a redus importurile din Indonezia (în principal ulei de palmier) și din Australia (în principal rapiță).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.