Exporturile de ulei s-au prăbușit cu 90%! Moldova a trimis semințe, nu valoare

În sezonul 2024/2025, Republica Moldova a exportat un volum record de floarea-soarelui ca materie primă, atingând 558.784 de tone, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija. Aceasta reprezintă o creștere de 3,7% față de sezonul precedent și de peste două ori mai mult comparativ cu sezonul 2022/2023, când volumul exportat era de 274.417 tone.

Totuși, această creștere masivă nu reflectă un succes comercial, ci mai degrabă o criză structurală profundă în sectorul procesării. Potrivit analizei, problemele din industria de procesare au început să se acutizeze în aprilie 2024, când fabricile locale au început să își piardă capacitatea de prelucrare, ceea ce a forțat redirecționarea producției spre exportul brut de semințe, în detrimentul produselor finite.

Rezultatele acestei reorientări sunt dezastruoase din punct de vedere financiar. În sezonul curent, exporturile de ulei de floarea-soarelui s-au prăbușit la doar 19.214 tone, în scădere cu peste 90% față de sezonul precedent (184.790 tone) și față de 211.215 tone în sezonul 2022/2023. Șrotul de floarea-soarelui, un alt produs derivat important, a cunoscut o cădere similară: doar 15.015 tone exportate, comparativ cu 159.192 tone în 2023/2024 și 186.631 tone în 2022/2023.

Dimensiunea financiară a colapsului este și mai îngrijorătoare. În sezonul 2024/2025, valoarea totală a exporturilor de semințe, ulei și șrot s-a ridicat la 5,99 miliarde lei, cu aproape 1,75 miliarde lei mai puțin față de sezonul trecut. Prin comparație, în sezonul 2021/2022, exporturile din sector cumulau 13,09 miliarde lei, ceea ce înseamnă că în doar trei ani, Moldova a pierdut peste 7 miliarde de lei – echivalentul a 54% din încasările obținute în acea perioadă.

Analiza subliniază faptul că, în ciuda volumului mai mare de materie primă exportată, valoarea adăugată generată intern s-a prăbușit, ceea ce dovedește că dezindustrializarea sectorului de procesare duce la pierderi masive de venituri. Moldova, în loc să exporte produse finite cu marjă ridicată de profit, trimite peste hotare marfă brută, la prețuri mai mici, și pierde controlul asupra lanțului valoric.

Această tendință, dacă nu va fi stopată prin măsuri de susținere a procesării locale, riscă să compromită pe termen lung poziția strategică a Moldovei pe piața regională a produselor agroalimentare și să vulnerabilizeze suplimentar veniturile producătorilor.

#pricesare #ulei #export #criză #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un studiu realizat de Expert-Grup, intitulat „Promisiuni electorale: între populism și fezabilitate”, a radiografiat programele economice și sociale ale celor 8 formațiuni înscrise în cursa parlamentară din 28 septembrie 2025. Concluzia generală este că toate partidele au căzut în capcana populismului și evită să ofere detalii despre finanțare și instrumente reale de implementare.

Blocul Electoral „Alternativa”

Promisiunile vizează reduceri de taxe, subvenții și investiții publice, ceea ce răspunde unor probleme obiective ale mediului de afaceri. Totuși, lipsa totală a surselor de finanțare și absența instrumentelor clare fac aceste măsuri nerealiste. Expert-Grup atenționează că implementarea lor ar risca să destabilizeze bugetul de stat și să ducă la risipa banului public prin facilități fiscale nețintite.

Blocul Electoral „Împreună”

Programul conține obiective sociale atractive, precum majorări de pensii și salarii, dar acestea sunt formulate la nivel de slogan, fără mecanisme de aplicare. Contradicțiile sunt evidente: se promit cheltuieli mari și, simultan, reduceri de taxe. Analiza califică fezabilitatea ca fiind scăzută, întrucât lipsesc atât calculele financiare, cât și referințele la politici guvernamentale existente.

Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei

Documentul scoate în evidență promisiuni cu un puternic accent pe protecția socială și retorica anti-europeană. Deși mesajele sunt menite să mobilizeze electoratul tradiționalist, analiza arată că ele nu au fundament financiar, instituțional sau științific. Fezabilitatea este considerată joasă, iar nivelul de populism foarte ridicat.

Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB)

Propunerile pun accent pe stimularea economiei, dezvoltarea regională și sprijinirea mediului de afaceri. Totuși, lipsesc instrumentele clare de implementare: nu sunt precizate taxe, mecanisme bugetare sau programe guvernamentale care să susțină promisiunile. Astfel, chiar dacă intenția de modernizare există, fezabilitatea rămâne incertă.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS)

PAS prezintă un program mai structurat decât ceilalți concurenți, cu accent pe integrarea europeană, debirocratizare și infrastructură. Analiza arată că promisiunile corespund agendei de modernizare a țării, însă lipsesc totuși detalii privind sursele de finanțare și analizele de impact. Fezabilitatea este apreciată ca fiind medie, dar cu potențial mai mare decât la alte formațiuni.

Partidul Nostru

Programele au un caracter populist pronunțat, cu promisiuni de salarii și ajutoare sociale, însă fără calcule concrete. Expert-Grup evidențiază lipsa de coerență: se promit investiții masive, dar și facilități fiscale care ar diminua veniturile statului. Fezabilitatea este scăzută, iar riscul de dezechilibru bugetar ridicat.

Liga Orașelor și Comunelor

Accentul este pus pe descentralizare și dezvoltarea localităților. Expert-Grup salută abordarea, dar atrage atenția că lipsesc mecanismele precise de aplicare: nu sunt indicate surse bugetare, taxe locale sau programe concrete de sprijin. În consecință, fezabilitatea promisiunilor este redusă, chiar dacă oportunitatea tematicii este mare.

Partidul Social Democrat European (PSDE)

Programul abordează probleme reale: salarii mici, pensii insuficiente, acces limitat la finanțare pentru agricultori și declinul demografic din mediul rural. Totuși, măsurile propuse sunt formulate populist, fără fundament financiar sau instituțional. Expert-Grup consideră că fezabilitatea este scăzută, iar promisiunile riscă să rămână simple lozinci electorale.