Exporturile Moldovei, în colaps: Peste jumătate de miliard de dolari pierduți într-un an și jumătate

Exporturile Moldovei au înregistrat o scădere constantă în ultimul an și jumătate, începând cu vârful atins în 2022, de 4,34 miliarde USD. Până în 2023, valoarea exporturilor a scăzut la 4,05 miliarde USD, iar în iulie 2024 a ajuns la 3,77 miliarde USD. Conform analizei economistului Veaceslav Ioniță, această scădere cumulativă de 570 milioane USD este alimentată de patru factori cheie.

Ioniță enumeră patrii cauze a prăbușirii comerțului exterior al Republicii Moldova. Este vorba de pierderea rolului de hub în comerțul cu Ucraina. Exporturile către Ucraina au scăzut de la 720 milioane USD în 2022 la doar 390 milioane USD în 2024, după ce Ucraina a dezvoltat noi rute logistice ce ocolesc Moldova.

„Scăderea exporturilor către CSI. Exporturile către statele CSI au atins un minim istoric în 2024, cu o cotă de doar 2,5% din totalul exporturilor, comparativ cu 7,5% în 2023 și 70% în 1997. Politici comerciale populiste și incoerente: Restricțiile impuse asupra importurilor de floarea-soarelui au redus capacitatea de producție a uleiului vegetal, iar exporturile din acest sector au scăzut cu 60% în 2024”, a puncatat Ioniță.

Potrivit economistului, a patra cauză a reducerii exporturilor moldovenșeti este declinul producției agricole: După o recoltă record în 2021, Moldova se confruntă cu o scădere semnificativă a producției agricole în 2023 și 2024, afectând negativ exporturile de produse agricole.

Acești factori continuă să diminueze competitivitatea comercială a Moldovei, iar prognozele indică o scădere suplimentară a exporturilor în următoarele luni din 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prabusire #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.