Exporturile Moldovei, în colaps: Peste jumătate de miliard de dolari pierduți într-un an și jumătate

Exporturile Moldovei au înregistrat o scădere constantă în ultimul an și jumătate, începând cu vârful atins în 2022, de 4,34 miliarde USD. Până în 2023, valoarea exporturilor a scăzut la 4,05 miliarde USD, iar în iulie 2024 a ajuns la 3,77 miliarde USD. Conform analizei economistului Veaceslav Ioniță, această scădere cumulativă de 570 milioane USD este alimentată de patru factori cheie.

Ioniță enumeră patrii cauze a prăbușirii comerțului exterior al Republicii Moldova. Este vorba de pierderea rolului de hub în comerțul cu Ucraina. Exporturile către Ucraina au scăzut de la 720 milioane USD în 2022 la doar 390 milioane USD în 2024, după ce Ucraina a dezvoltat noi rute logistice ce ocolesc Moldova.

„Scăderea exporturilor către CSI. Exporturile către statele CSI au atins un minim istoric în 2024, cu o cotă de doar 2,5% din totalul exporturilor, comparativ cu 7,5% în 2023 și 70% în 1997. Politici comerciale populiste și incoerente: Restricțiile impuse asupra importurilor de floarea-soarelui au redus capacitatea de producție a uleiului vegetal, iar exporturile din acest sector au scăzut cu 60% în 2024”, a puncatat Ioniță.

Potrivit economistului, a patra cauză a reducerii exporturilor moldovenșeti este declinul producției agricole: După o recoltă record în 2021, Moldova se confruntă cu o scădere semnificativă a producției agricole în 2023 și 2024, afectând negativ exporturile de produse agricole.

Acești factori continuă să diminueze competitivitatea comercială a Moldovei, iar prognozele indică o scădere suplimentară a exporturilor în următoarele luni din 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prabusire #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.