Exporturile Ucrainei de produse agricole sunt cu mult mai mici decât până la război. Cât a export în luna mai

Exporturile Ucrainei de cereale, seminţe oleaginoase şi uleiuri vegetale au crescut cu 80% în mai, faţă de luna precedentă, dar volumele sunt încă semnificativ sub nivelul exporturilor din mai 2021, a anunţat Ministerul Agriculturii, transmite Reuters.

Astfel, în luna mai, cel mai mult s-a exportat porumb – 959.000 tone. Exporturile de ulei de floarea soarelui au totalizat 202.650 tone.

În mai 2021, Ucraina a exportat 2,245 milioane tone de porumb şi 501.800 tone de ulei de floarea soarelui.

Luni, Ministerul Agriculturii anunţa că până acum în sezonul iulie-iunie 2021/2022 exporturile Ucrainei de cereale au ajuns la 47,2 milioane tone, inclusiv 148.000 tone în primele cinci zile din iunie.

Volumul total include 18,578 milioane tone de grâu, 22,4 milioane tone de porumb şi 5,7 milioane tone de orz.

Înainte de invazia Rusiei, Ucraina exporta până la şase milioane tone de cereale pe lună, dar în ultimele luni volumele au scăzut la aproximativ un milion de tone.

Conform datelor Ministerului Agriculturii, 709.600 tone de produse agricole au fost exportate cu trenul, 798.800 tone prin porturile de la Dunăre şi 212.089 tone cu camioanele.

#Cereale #export #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.