Făina din Transnistria ucide morile românești

04 Aug. 2025, 09:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Aug. 2025, 09:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Morarii din România trag un semnal de alarmă: făina ieftină provenită din Republica Moldova, în special din regiunea transnistreană, pune în pericol supraviețuirea industriei locale de morărit. Prețurile de dumping, uneori sub costul de producție, au dus deja la închiderea mai multor mori în jumătatea estică a țării.

Potrivit lui Aurel Popescu, președintele ROMPAN, făina din Republica Moldova reprezintă deja echivalentul unei luni de consum din cele 12 ale pieței românești, în timp ce făina din Ucraina acoperă încă o lună.

„Consumatorii români folosesc făină autohtonă doar 8-9 luni pe an. Restul vine din import, la prețuri imposibil de concurat pentru morarii locali”, a declarat Popescu pentru Agrointeligența.

Situația este și mai gravă în opinia lui Viorel Marin, președintele ANAMOB. Acesta susține că Republica Moldova a ajuns să exporte de trei ori mai multă făină decât produce, fiind transformată într-un canal de tranzit pentru marfă ucraineană care ocolește taxele vamale ale Uniunii Europene.

„Cel mai mare exportator de făină din Republica Moldova este în Transnistria. Făina vine la prețuri de până la 1,2 lei/kg – la care niciun morar român nu poate concura. Se falimentează sistematic industria noastră, în timp ce noi importăm pâine din făină extracomunitară”, a spus Marin.

Potrivit acestuia, tărâța adusă din Moldova se vinde în România cu 55–60 de bani/kg, preț care nu mai permite morilor din România să recupereze costul grâului autohton.

Marin acuză lipsa de reacție a autorităților române și solicită impunerea unui control real la frontiera Republicii Moldova cu Ucraina, pentru a opri fluxul de produse subevaluate care distorsionează piața internă și afectează grav lanțul agroalimentar românesc:

„E grav. Moldova a exportat în România de trei ori mai multă floarea-soarelui decât produce. Este un canal de contrabandă care eludează taxele UE. Fermierii și morarii români sunt victime directe”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!