Fake news pe Sputnik: „SUA construieşte obiective militare în Republica Moldova”

Tematicile care contează pentru Federaţia Rusă atunci când vine vorba de fostele state sovietice sunt cele legate de Uniunea Europeană şi NATO. Obiectivul lor evidenţiat este de a contracara extinderea lor şi de a-şi menţine influenţa în spaţiul ex-sovietic, iar pentru realizarea scopurilor enunţate se folosesc de orice fel de pârghii au la dispoziţie.

Cum moştenirea comunistă le-a oferit secretele jocurilor minţii, manipularea şi propaganda au devenit literă de lege atât pentru politica internă, cât şi pentru politica externă. Presa este doar instrumentul pregnant de răspândire a fenomenului dezinformării informaţionale cu agenţii săi de bază: Sputnik şi Russia Today, iar reţelele de socializare au oferit o platformă favorabilă acestui fenomen.

Pentru Rusia, în R. Moldova contează în primul rând NATO

În tot acest joc, Republica Moldova este un element important, fiindcă are toate premisele de a ajunge o ţintă vulnerabilă în faţa colosului de la est. Fostă republică sovietică, cu o minoritate rusească, de care i s-a agăţat flagelul Transnistria, aflată în derivă de identitate şi orientare strategică, bucată istorică de Românie, fâşie strategică între NATO şi Ucraina, cu o populaţie în scădere şi o democraţie la început de drum. Aşadar, este candidatura perfectă pentru a deveni avantpost de dezinformare şi propagandă anti-europeană şi anti-americană în Europa de Est. Care nu întârzie să se manifeste, mai ales pentru a contracara aspiraţiile ei timide europene şi să distrugă din faşă orice vlăstar al unei gândiri de securitate. În acest context, Sputnik Moldova operează în spaţiul mediatic de peste Prut cu naraţiuni manipulatoare şi dezinformatoare, constant, cu aceeaşi frecvenţă şi retorică agresivă. Abordarea subiectelor este diversă şi variază în funcţie de circumstanţele (geo)politice favorabile Kremlinului, aplicabilitatea tezelor preconcepute anti-UE şi anti-NATO şi sensibilitatea publicului-ţintă legată de unele teme sociale.

Studiu de caz: cum dezinformează Sputnik în chestiunea NATO

În continuare vă prezentăm analiza de conţinut a două articole publicate pe 24 şi 26 august 2019 şi un al treilea de pe 29 octombrie 2019, ale căror autor este Alexandr Hrolenko, pentru a desluşi modul în care informaţiile false sunt oferite publicului din Republica Moldova.

Mai întâi de toate aş vrea să prezentăm autorul celor trei articole care anunţă construirea unor obiective militare NATO pe teritoriul Republicii Moldova. După cum sugerează biografia sa disponibilă pe site-ul RIA Novosti, Alexander Hrolenko a absolvit facultatea de jurnalism a şcolii militare din Lvov, apoi a servit în marină şi a scris în ziarul Krasnaya Zvezda (Steaua Roşie) pentru o lungă perioadă de timp. Acum lucrează pentru RIA, Sputnik şi Russia Today, fiind „expertul” din oficiu pentru analize militare. Aşadar, Hrolenko este implicat în scrierea mai multor articole publicate pe site-ul Sputnik cu tematică de apărare, despre armament militar, context geopolitic şi politică externă.

Pentru versiunea din Moldova a site-ului Sputnik, Hrolenko are discursul orientat împotriva prezenţei militare NATO din România şi cum acest lucru se reflectă negativ asupra Republicii Moldova, după cum se poate vedea în titlurile câtorva articole publicate în 2018 şi 2019 de către acest „expert”: Scutul antirachetă din România, sabia lui Damocles deasupra Moldovei, Deveselu ar putea fi distrus în 2 minute de noile avioane ruseşti: Riscuri pentru Moldova, Rachetele americane în Europa, un semn nefast pentru Republica Moldova şi România, „Eurointegrarea” sistemului american antirachetă în România ameninţă Europa.

Continuarea citește aici.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Execuția bugetului de stat în primele două luni ale anului 2025 s-a soldat cu un deficit de 3,079 miliarde de lei, evidențiind decalajul între venituri și cheltuieli.

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit 10,226 miliarde de lei, dintre care cea mai mare parte – 10,168 miliarde de lei – au fost venituri generale și colectate, în timp ce doar 57,6 milioane de lei au provenit din proiecte finanțate din surse externe.

Pe de altă parte, cheltuielile și activele nefinanciare ale bugetului s-au ridicat la 13,305 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 9,4% comparativ cu perioada similară a anului trecut – adică cu 1,139 miliarde de lei mai mult.

Deficitul de peste 3 miliarde de lei a fost finanțat preponderent din surse interne, în sumă de 3,367 miliarde de lei. În schimb, sursele externe au înregistrat un sold negativ de -251,7 milioane de lei, iar modificarea soldului mijloacelor bănești a contribuit negativ cu -36,2 milioane de lei.

La finalul lunii februarie 2025, soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetului de stat s-au cifrat la 6,138 miliarde de lei, din care aproape 894 milioane de lei sunt legate de proiecte finanțate din surse externe.