Fake news pe Sputnik: „SUA construieşte obiective militare în Republica Moldova”

Tematicile care contează pentru Federaţia Rusă atunci când vine vorba de fostele state sovietice sunt cele legate de Uniunea Europeană şi NATO. Obiectivul lor evidenţiat este de a contracara extinderea lor şi de a-şi menţine influenţa în spaţiul ex-sovietic, iar pentru realizarea scopurilor enunţate se folosesc de orice fel de pârghii au la dispoziţie.

Cum moştenirea comunistă le-a oferit secretele jocurilor minţii, manipularea şi propaganda au devenit literă de lege atât pentru politica internă, cât şi pentru politica externă. Presa este doar instrumentul pregnant de răspândire a fenomenului dezinformării informaţionale cu agenţii săi de bază: Sputnik şi Russia Today, iar reţelele de socializare au oferit o platformă favorabilă acestui fenomen.

Pentru Rusia, în R. Moldova contează în primul rând NATO

În tot acest joc, Republica Moldova este un element important, fiindcă are toate premisele de a ajunge o ţintă vulnerabilă în faţa colosului de la est. Fostă republică sovietică, cu o minoritate rusească, de care i s-a agăţat flagelul Transnistria, aflată în derivă de identitate şi orientare strategică, bucată istorică de Românie, fâşie strategică între NATO şi Ucraina, cu o populaţie în scădere şi o democraţie la început de drum. Aşadar, este candidatura perfectă pentru a deveni avantpost de dezinformare şi propagandă anti-europeană şi anti-americană în Europa de Est. Care nu întârzie să se manifeste, mai ales pentru a contracara aspiraţiile ei timide europene şi să distrugă din faşă orice vlăstar al unei gândiri de securitate. În acest context, Sputnik Moldova operează în spaţiul mediatic de peste Prut cu naraţiuni manipulatoare şi dezinformatoare, constant, cu aceeaşi frecvenţă şi retorică agresivă. Abordarea subiectelor este diversă şi variază în funcţie de circumstanţele (geo)politice favorabile Kremlinului, aplicabilitatea tezelor preconcepute anti-UE şi anti-NATO şi sensibilitatea publicului-ţintă legată de unele teme sociale.

Studiu de caz: cum dezinformează Sputnik în chestiunea NATO

În continuare vă prezentăm analiza de conţinut a două articole publicate pe 24 şi 26 august 2019 şi un al treilea de pe 29 octombrie 2019, ale căror autor este Alexandr Hrolenko, pentru a desluşi modul în care informaţiile false sunt oferite publicului din Republica Moldova.

Mai întâi de toate aş vrea să prezentăm autorul celor trei articole care anunţă construirea unor obiective militare NATO pe teritoriul Republicii Moldova. După cum sugerează biografia sa disponibilă pe site-ul RIA Novosti, Alexander Hrolenko a absolvit facultatea de jurnalism a şcolii militare din Lvov, apoi a servit în marină şi a scris în ziarul Krasnaya Zvezda (Steaua Roşie) pentru o lungă perioadă de timp. Acum lucrează pentru RIA, Sputnik şi Russia Today, fiind „expertul” din oficiu pentru analize militare. Aşadar, Hrolenko este implicat în scrierea mai multor articole publicate pe site-ul Sputnik cu tematică de apărare, despre armament militar, context geopolitic şi politică externă.

Pentru versiunea din Moldova a site-ului Sputnik, Hrolenko are discursul orientat împotriva prezenţei militare NATO din România şi cum acest lucru se reflectă negativ asupra Republicii Moldova, după cum se poate vedea în titlurile câtorva articole publicate în 2018 şi 2019 de către acest „expert”: Scutul antirachetă din România, sabia lui Damocles deasupra Moldovei, Deveselu ar putea fi distrus în 2 minute de noile avioane ruseşti: Riscuri pentru Moldova, Rachetele americane în Europa, un semn nefast pentru Republica Moldova şi România, „Eurointegrarea” sistemului american antirachetă în România ameninţă Europa.

Continuarea citește aici.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”