Fake news pe Sputnik: „SUA construieşte obiective militare în Republica Moldova”

Tematicile care contează pentru Federaţia Rusă atunci când vine vorba de fostele state sovietice sunt cele legate de Uniunea Europeană şi NATO. Obiectivul lor evidenţiat este de a contracara extinderea lor şi de a-şi menţine influenţa în spaţiul ex-sovietic, iar pentru realizarea scopurilor enunţate se folosesc de orice fel de pârghii au la dispoziţie.

Cum moştenirea comunistă le-a oferit secretele jocurilor minţii, manipularea şi propaganda au devenit literă de lege atât pentru politica internă, cât şi pentru politica externă. Presa este doar instrumentul pregnant de răspândire a fenomenului dezinformării informaţionale cu agenţii săi de bază: Sputnik şi Russia Today, iar reţelele de socializare au oferit o platformă favorabilă acestui fenomen.

Pentru Rusia, în R. Moldova contează în primul rând NATO

În tot acest joc, Republica Moldova este un element important, fiindcă are toate premisele de a ajunge o ţintă vulnerabilă în faţa colosului de la est. Fostă republică sovietică, cu o minoritate rusească, de care i s-a agăţat flagelul Transnistria, aflată în derivă de identitate şi orientare strategică, bucată istorică de Românie, fâşie strategică între NATO şi Ucraina, cu o populaţie în scădere şi o democraţie la început de drum. Aşadar, este candidatura perfectă pentru a deveni avantpost de dezinformare şi propagandă anti-europeană şi anti-americană în Europa de Est. Care nu întârzie să se manifeste, mai ales pentru a contracara aspiraţiile ei timide europene şi să distrugă din faşă orice vlăstar al unei gândiri de securitate. În acest context, Sputnik Moldova operează în spaţiul mediatic de peste Prut cu naraţiuni manipulatoare şi dezinformatoare, constant, cu aceeaşi frecvenţă şi retorică agresivă. Abordarea subiectelor este diversă şi variază în funcţie de circumstanţele (geo)politice favorabile Kremlinului, aplicabilitatea tezelor preconcepute anti-UE şi anti-NATO şi sensibilitatea publicului-ţintă legată de unele teme sociale.

Studiu de caz: cum dezinformează Sputnik în chestiunea NATO

În continuare vă prezentăm analiza de conţinut a două articole publicate pe 24 şi 26 august 2019 şi un al treilea de pe 29 octombrie 2019, ale căror autor este Alexandr Hrolenko, pentru a desluşi modul în care informaţiile false sunt oferite publicului din Republica Moldova.

Mai întâi de toate aş vrea să prezentăm autorul celor trei articole care anunţă construirea unor obiective militare NATO pe teritoriul Republicii Moldova. După cum sugerează biografia sa disponibilă pe site-ul RIA Novosti, Alexander Hrolenko a absolvit facultatea de jurnalism a şcolii militare din Lvov, apoi a servit în marină şi a scris în ziarul Krasnaya Zvezda (Steaua Roşie) pentru o lungă perioadă de timp. Acum lucrează pentru RIA, Sputnik şi Russia Today, fiind „expertul” din oficiu pentru analize militare. Aşadar, Hrolenko este implicat în scrierea mai multor articole publicate pe site-ul Sputnik cu tematică de apărare, despre armament militar, context geopolitic şi politică externă.

Pentru versiunea din Moldova a site-ului Sputnik, Hrolenko are discursul orientat împotriva prezenţei militare NATO din România şi cum acest lucru se reflectă negativ asupra Republicii Moldova, după cum se poate vedea în titlurile câtorva articole publicate în 2018 şi 2019 de către acest „expert”: Scutul antirachetă din România, sabia lui Damocles deasupra Moldovei, Deveselu ar putea fi distrus în 2 minute de noile avioane ruseşti: Riscuri pentru Moldova, Rachetele americane în Europa, un semn nefast pentru Republica Moldova şi România, „Eurointegrarea” sistemului american antirachetă în România ameninţă Europa.

Continuarea citește aici.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritatea italiană pentru concurență a sancționat compania aeriană Wizz Air Hungary Ltd cu o amendă de 500.000 de euro, după ce a constatat că operatorul low-cost a încălcat Codul Consumatorului prin practici comerciale neloiale și prin includerea unor clauze abuzive în contractele sale. Investigația s-a concentrat asupra serviciului de abonament anual „Wizz All You Can Fly”, promovat ca o ofertă ce permitea zboruri la tarif fix pe toate rutele internaționale ale companiei, la un preț de 599 de euro (sau 499 de euro în perioada de lansare).

Potrivit autorității, Wizz Air a prezentat abonamentul drept unul „nelimitat”, fără a furniza consumatorilor informații clare, complete și la timp despre numeroasele restricții ale serviciului. Campaniile promoționale au omis să precizeze detalii esențiale, precum intervalele exacte de rezervare, numărul și tipul locurilor disponibile pentru abonați pe fiecare zbor, precum și alte limitări legate de utilizarea abonamentului. În consecință, informațiile precontractuale puse la dispoziția consumatorilor au fost incomplete și confuze.

Autoritatea italiană a constatat și existența unor clauze abuzive în versiunea inițială a termenilor și condițiilor generale ale abonamentului. Printre acestea se numărau prevederi care permiteau companiei Wizz Air să modifice unilateral condițiile serviciului sau chiar să îl suspende ori să îl înceteze fără motive întemeiate și fără a oferi protecție adecvată consumatorilor. Mai mult, respectivele clauze afectau dreptul abonaților la rambursarea proporțională a sumelor plătite și restrângeau dreptul la retragere în cazul suspendării sau încetării serviciului, inclusiv în situațiile în care aeroportul afectat era chiar cel selectat de consumator ca hub preferat.

Abonament anual „Wizz All You Can Fly” a fost disponibil și în Republica Moldova, iar numărul abonamentelor s-a epuizat foarte repede. Compania low cost deține o cotă de piață de o treime, la Chișinău.