Falimentul Transnistriei! Salariile bugetarilor, plătite din ultimele rezerve

Liderul regiunii separatiste transnistrene, Vadim Krasnoselski, a subliniat dificultățile economice majore prin care trece regiunea, acuzând blocajele impuse de Chișinău și criza energetică globală. Într-o postare pe Telegram, Krasnoselski a declarat că, în contextul stagnării economice, realizarea proiectelor care necesită resurse financiare este aproape imposibilă.

„Facem tot posibilul să finalizăm proiectele începute și sperăm să inițiem altele noi, dar doar în limitele posibilităților. Trăim după mijloacele pe care le avem”, a afirmat liderul separatist.

Acesta a subliniat că toate veniturile regiunii sunt direcționate către nevoile cetățenilor, prioritatea absolută fiind îndeplinirea obligațiilor sociale. Krasnoselski a recunoscut însă că veniturile din taxe, principala sursă de completare a bugetului public, sunt în prezent la un nivel minim.

În contextul menținerii stării de urgență economică, liderul de la Tiraspol a propus să poată fi utilizate soldurile rămase în fondurile speciale și în bugetele locale de anul trecut pentru a asigura plata salariilor angajaților din sectorul public.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#krasnoselski #criză #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.