Familia Hîncu, Edujoc: Am adus părinții acasă și i-am transformat din pensionari în creatori. Cum e să afacere socială

11 Nov. 2021, 12:36
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
11 Nov. 2021, 12:36 // Oameni şi Idei //  MD Bani

În 2012, Igor și Victoria Hîncu au descoperit modelul de antreprenoriat social. Fiind persoane altruiste și implicate activ în voluntariat au lansat propria afacere, compania „Edujoc”, care le permite să obțină profit și în același timp să contribuie la schimbarea comunității. Acum, antreprenorii produc diverse jocuri și jucării educative.

„Viața mi-a oferit șansa de a descoperi modelul de antreprenoriat social.”

Printre motivele care i-a făcut să lanseze afacerea socială, producerea jucăriilor din lemn este faptul că au observat dependența de ecrane a copiilor și dorința de a lansa un produs sustenabil. De asemenea, în urma unui eveniment au înțeles că există cerere pentru astfel de jucării din partea părinților. Și nu în ultimul rând, și-au dorit o schimbare pentru societate, pentru copii.

Inițial importau jucării de lemn din România, iar mai târziu, cu suportul Uniunii Europene au lansat propriul atelier. În prezent, compania produce o gamă largă de jucării și jocuri educative. În prezent, compania colaborează și cu alți lemnari din țară, care pot produce seturi de jucării pentru „Edujoc”.

„De la început am adus o cutie mare de jucării din lemn din România. Pe atunci, în Republica Moldova erau foarte puține jucării din lemn și chiar dacă erau, costau foarte scump. Am organizat un eveniment la care am invitat părinți cu copii și s-au jucat, astfel am obținut un feedback pozitiv.”

Primii pași nu au fost atât de ușori, încă în anul 2012 au lansat site-ul online, iar oamenii nu erau atât de încrezuți în cumpărăturile online, motiv pentru care mergeau la casele oamenilor și prezentau fiecare produs.

Prin intermediul PARE 1+1 au reușit să-și extindă echipa. Datorită acestui program, tatăl Victoriei a revenit de peste hotare și s-a angajat la „Edujoc”, implicată aici este și mama ei. La fel și părinții lui Igor Hîncu fac parte din echipa „Edujoc”.

„Antreprenoriatul social are trei mari avantaje, pe lângă avantajul economic, cel de a genera profit, de a crea locuri de muncă și contribuția la PIB, antreprenoriatul social oferă soluții pe termen lung pentru problemele comunității. De asemenea, persoanele din categoriile defavorizate, social-vulnerabile au posibilitatea de a se angaja în câmpul muncii.”

O parte din profitul afacerii este destinat organizării de cursuri gratuite în școli și grădinițe. Pentru crearea produselor sunt utilizate doar materiale reciclabile. Excepție au făcut atunci când au început a confecționa viziere și alte echipamente medicale. De asemenea, în perioada pandemiei, datorită finanțării externe s-au implicat în mai multe proiecte sociale pentru susținerea copiilor diagnosticați cu COVID-19 și internați în spitale.

„Așa am demonstrat că conceptul de afacere socială merită a fi implementat, iar antreprenorii sociali merită a fi susținuți, pentru că ei găsesc soluții imediat ce apare o problemă. De obicei, noi oferim soluții pe termen lung.”, a menționat Igor Hîncu.

„Misiunea noastră este ca fiecare copil din Moldova să aibă în casă cel puțin o jucărie educativă conform vârstei, temperamentului și nevoilor sale. În timpul pandemiei noi ne-am reprofilat și am reușit să ajutăm eroii din prima linie, așa am început să producem viziere, boxe de intubare și chiar echipamente de comunicare. În acest fel, ne-am simțit și mai utili.”, spune Victoria Hîncu.  

Campanie inițiată  și susținută de Proiectul transnațional Finance4SocialChange, cofinanțat din fondurile Uniunii Europene (FEDER, IPA, ENI). Scopul proiectului este promovarea impactului social și stimularea dezvoltării companiilor interesate de soluționarea problemelor comunitare. ODIMM este partener, alături de alte 19 instituții din 15 țări din regiunea Dunării.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală