Familia Hîncu, Edujoc: Am adus părinții acasă și i-am transformat din pensionari în creatori. Cum e să afacere socială

În 2012, Igor și Victoria Hîncu au descoperit modelul de antreprenoriat social. Fiind persoane altruiste și implicate activ în voluntariat au lansat propria afacere, compania „Edujoc”, care le permite să obțină profit și în același timp să contribuie la schimbarea comunității. Acum, antreprenorii produc diverse jocuri și jucării educative.

„Viața mi-a oferit șansa de a descoperi modelul de antreprenoriat social.”

Printre motivele care i-a făcut să lanseze afacerea socială, producerea jucăriilor din lemn este faptul că au observat dependența de ecrane a copiilor și dorința de a lansa un produs sustenabil. De asemenea, în urma unui eveniment au înțeles că există cerere pentru astfel de jucării din partea părinților. Și nu în ultimul rând, și-au dorit o schimbare pentru societate, pentru copii.

Inițial importau jucării de lemn din România, iar mai târziu, cu suportul Uniunii Europene au lansat propriul atelier. În prezent, compania produce o gamă largă de jucării și jocuri educative. În prezent, compania colaborează și cu alți lemnari din țară, care pot produce seturi de jucării pentru „Edujoc”.

„De la început am adus o cutie mare de jucării din lemn din România. Pe atunci, în Republica Moldova erau foarte puține jucării din lemn și chiar dacă erau, costau foarte scump. Am organizat un eveniment la care am invitat părinți cu copii și s-au jucat, astfel am obținut un feedback pozitiv.”

Primii pași nu au fost atât de ușori, încă în anul 2012 au lansat site-ul online, iar oamenii nu erau atât de încrezuți în cumpărăturile online, motiv pentru care mergeau la casele oamenilor și prezentau fiecare produs.

Prin intermediul PARE 1+1 au reușit să-și extindă echipa. Datorită acestui program, tatăl Victoriei a revenit de peste hotare și s-a angajat la „Edujoc”, implicată aici este și mama ei. La fel și părinții lui Igor Hîncu fac parte din echipa „Edujoc”.

„Antreprenoriatul social are trei mari avantaje, pe lângă avantajul economic, cel de a genera profit, de a crea locuri de muncă și contribuția la PIB, antreprenoriatul social oferă soluții pe termen lung pentru problemele comunității. De asemenea, persoanele din categoriile defavorizate, social-vulnerabile au posibilitatea de a se angaja în câmpul muncii.”

O parte din profitul afacerii este destinat organizării de cursuri gratuite în școli și grădinițe. Pentru crearea produselor sunt utilizate doar materiale reciclabile. Excepție au făcut atunci când au început a confecționa viziere și alte echipamente medicale. De asemenea, în perioada pandemiei, datorită finanțării externe s-au implicat în mai multe proiecte sociale pentru susținerea copiilor diagnosticați cu COVID-19 și internați în spitale.

„Așa am demonstrat că conceptul de afacere socială merită a fi implementat, iar antreprenorii sociali merită a fi susținuți, pentru că ei găsesc soluții imediat ce apare o problemă. De obicei, noi oferim soluții pe termen lung.”, a menționat Igor Hîncu.

„Misiunea noastră este ca fiecare copil din Moldova să aibă în casă cel puțin o jucărie educativă conform vârstei, temperamentului și nevoilor sale. În timpul pandemiei noi ne-am reprofilat și am reușit să ajutăm eroii din prima linie, așa am început să producem viziere, boxe de intubare și chiar echipamente de comunicare. În acest fel, ne-am simțit și mai utili.”, spune Victoria Hîncu.

Campanie inițiată și susținută de Proiectul transnațional Finance4SocialChange, cofinanțat din fondurile Uniunii Europene (FEDER, IPA, ENI). Scopul proiectului este promovarea impactului social și stimularea dezvoltării companiilor interesate de soluționarea problemelor comunitare. ODIMM este partener, alături de alte 19 instituții din 15 țări din regiunea Dunării.

#edujoc #afacere sociala #antreprenoriat social #companie #business #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.