Familia Hîncu, Edujoc: Am adus părinții acasă și i-am transformat din pensionari în creatori. Cum e să afacere socială

În 2012, Igor și Victoria Hîncu au descoperit modelul de antreprenoriat social. Fiind persoane altruiste și implicate activ în voluntariat au lansat propria afacere, compania „Edujoc”, care le permite să obțină profit și în același timp să contribuie la schimbarea comunității. Acum, antreprenorii produc diverse jocuri și jucării educative.

„Viața mi-a oferit șansa de a descoperi modelul de antreprenoriat social.”

Printre motivele care i-a făcut să lanseze afacerea socială, producerea jucăriilor din lemn este faptul că au observat dependența de ecrane a copiilor și dorința de a lansa un produs sustenabil. De asemenea, în urma unui eveniment au înțeles că există cerere pentru astfel de jucării din partea părinților. Și nu în ultimul rând, și-au dorit o schimbare pentru societate, pentru copii.

Inițial importau jucării de lemn din România, iar mai târziu, cu suportul Uniunii Europene au lansat propriul atelier. În prezent, compania produce o gamă largă de jucării și jocuri educative. În prezent, compania colaborează și cu alți lemnari din țară, care pot produce seturi de jucării pentru „Edujoc”.

„De la început am adus o cutie mare de jucării din lemn din România. Pe atunci, în Republica Moldova erau foarte puține jucării din lemn și chiar dacă erau, costau foarte scump. Am organizat un eveniment la care am invitat părinți cu copii și s-au jucat, astfel am obținut un feedback pozitiv.”

Primii pași nu au fost atât de ușori, încă în anul 2012 au lansat site-ul online, iar oamenii nu erau atât de încrezuți în cumpărăturile online, motiv pentru care mergeau la casele oamenilor și prezentau fiecare produs.

Prin intermediul PARE 1+1 au reușit să-și extindă echipa. Datorită acestui program, tatăl Victoriei a revenit de peste hotare și s-a angajat la „Edujoc”, implicată aici este și mama ei. La fel și părinții lui Igor Hîncu fac parte din echipa „Edujoc”.

„Antreprenoriatul social are trei mari avantaje, pe lângă avantajul economic, cel de a genera profit, de a crea locuri de muncă și contribuția la PIB, antreprenoriatul social oferă soluții pe termen lung pentru problemele comunității. De asemenea, persoanele din categoriile defavorizate, social-vulnerabile au posibilitatea de a se angaja în câmpul muncii.”

O parte din profitul afacerii este destinat organizării de cursuri gratuite în școli și grădinițe. Pentru crearea produselor sunt utilizate doar materiale reciclabile. Excepție au făcut atunci când au început a confecționa viziere și alte echipamente medicale. De asemenea, în perioada pandemiei, datorită finanțării externe s-au implicat în mai multe proiecte sociale pentru susținerea copiilor diagnosticați cu COVID-19 și internați în spitale.

„Așa am demonstrat că conceptul de afacere socială merită a fi implementat, iar antreprenorii sociali merită a fi susținuți, pentru că ei găsesc soluții imediat ce apare o problemă. De obicei, noi oferim soluții pe termen lung.”, a menționat Igor Hîncu.

„Misiunea noastră este ca fiecare copil din Moldova să aibă în casă cel puțin o jucărie educativă conform vârstei, temperamentului și nevoilor sale. În timpul pandemiei noi ne-am reprofilat și am reușit să ajutăm eroii din prima linie, așa am început să producem viziere, boxe de intubare și chiar echipamente de comunicare. În acest fel, ne-am simțit și mai utili.”, spune Victoria Hîncu.

Campanie inițiată și susținută de Proiectul transnațional Finance4SocialChange, cofinanțat din fondurile Uniunii Europene (FEDER, IPA, ENI). Scopul proiectului este promovarea impactului social și stimularea dezvoltării companiilor interesate de soluționarea problemelor comunitare. ODIMM este partener, alături de alte 19 instituții din 15 țări din regiunea Dunării.

#edujoc #afacere sociala #antreprenoriat social #companie #business #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”