Familia Hîncu, Edujoc: Am adus părinții acasă și i-am transformat din pensionari în creatori. Cum e să afacere socială

În 2012, Igor și Victoria Hîncu au descoperit modelul de antreprenoriat social. Fiind persoane altruiste și implicate activ în voluntariat au lansat propria afacere, compania „Edujoc”, care le permite să obțină profit și în același timp să contribuie la schimbarea comunității. Acum, antreprenorii produc diverse jocuri și jucării educative.

„Viața mi-a oferit șansa de a descoperi modelul de antreprenoriat social.”

Printre motivele care i-a făcut să lanseze afacerea socială, producerea jucăriilor din lemn este faptul că au observat dependența de ecrane a copiilor și dorința de a lansa un produs sustenabil. De asemenea, în urma unui eveniment au înțeles că există cerere pentru astfel de jucării din partea părinților. Și nu în ultimul rând, și-au dorit o schimbare pentru societate, pentru copii.

Inițial importau jucării de lemn din România, iar mai târziu, cu suportul Uniunii Europene au lansat propriul atelier. În prezent, compania produce o gamă largă de jucării și jocuri educative. În prezent, compania colaborează și cu alți lemnari din țară, care pot produce seturi de jucării pentru „Edujoc”.

„De la început am adus o cutie mare de jucării din lemn din România. Pe atunci, în Republica Moldova erau foarte puține jucării din lemn și chiar dacă erau, costau foarte scump. Am organizat un eveniment la care am invitat părinți cu copii și s-au jucat, astfel am obținut un feedback pozitiv.”

Primii pași nu au fost atât de ușori, încă în anul 2012 au lansat site-ul online, iar oamenii nu erau atât de încrezuți în cumpărăturile online, motiv pentru care mergeau la casele oamenilor și prezentau fiecare produs.

Prin intermediul PARE 1+1 au reușit să-și extindă echipa. Datorită acestui program, tatăl Victoriei a revenit de peste hotare și s-a angajat la „Edujoc”, implicată aici este și mama ei. La fel și părinții lui Igor Hîncu fac parte din echipa „Edujoc”.

„Antreprenoriatul social are trei mari avantaje, pe lângă avantajul economic, cel de a genera profit, de a crea locuri de muncă și contribuția la PIB, antreprenoriatul social oferă soluții pe termen lung pentru problemele comunității. De asemenea, persoanele din categoriile defavorizate, social-vulnerabile au posibilitatea de a se angaja în câmpul muncii.”

O parte din profitul afacerii este destinat organizării de cursuri gratuite în școli și grădinițe. Pentru crearea produselor sunt utilizate doar materiale reciclabile. Excepție au făcut atunci când au început a confecționa viziere și alte echipamente medicale. De asemenea, în perioada pandemiei, datorită finanțării externe s-au implicat în mai multe proiecte sociale pentru susținerea copiilor diagnosticați cu COVID-19 și internați în spitale.

„Așa am demonstrat că conceptul de afacere socială merită a fi implementat, iar antreprenorii sociali merită a fi susținuți, pentru că ei găsesc soluții imediat ce apare o problemă. De obicei, noi oferim soluții pe termen lung.”, a menționat Igor Hîncu.

„Misiunea noastră este ca fiecare copil din Moldova să aibă în casă cel puțin o jucărie educativă conform vârstei, temperamentului și nevoilor sale. În timpul pandemiei noi ne-am reprofilat și am reușit să ajutăm eroii din prima linie, așa am început să producem viziere, boxe de intubare și chiar echipamente de comunicare. În acest fel, ne-am simțit și mai utili.”, spune Victoria Hîncu.

Campanie inițiată și susținută de Proiectul transnațional Finance4SocialChange, cofinanțat din fondurile Uniunii Europene (FEDER, IPA, ENI). Scopul proiectului este promovarea impactului social și stimularea dezvoltării companiilor interesate de soluționarea problemelor comunitare. ODIMM este partener, alături de alte 19 instituții din 15 țări din regiunea Dunării.

#edujoc #afacere sociala #antreprenoriat social #companie #business #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Licitația pentru instalarea centralelor de cogenerare de la CT Vest și CET Sursa 3 eate pe ultima sută de metru, în timp ce Ministerul Energiei confirmă existența unui „gap financiar semnificativ” între ofertele depuse și bugetul proiectului. Ministrul Dorin Junghietu declară că raportul de evaluare este pe ultima sută de metri, iar procedura rămâne în desfășurare, însă finalizarea depinde de discuțiile cu Banca Mondială.

Potrivit ministrului, comisia de licitație „definitivează raportul de evaluare”, iar documentul urmează să fie transmis Băncii Mondiale pentru analiză. Abia după avizul acesteia, Guvernul va decide dacă procedura continuă, se modifică sau se relansează. Junghietu explică faptul că între ofertele depuse și bugetul disponibil s-a constatat „un gap destul de semnificativ”, determinat în parte de creșterea prețurilor în perioada 2022–2025 pe piața echipamentelor pentru cogenerare — o creștere alimentată de inflație, războiul din Ucraina și presiunea globală pe lanțurile de producție.

„Potențial, o parte din diferență ar fi justificată, dar trebuie evaluat complet. Nimeni nu a spus că statul va acoperi 30 de milioane de dolari. A fost identificat un gap financiar, iar acest lucru trebuie analizat, inclusiv din perspectiva modului în care continuăm procedura”, afirmă ministrul.

Licitația, care face parte din proiectul PIESACET-2 — o investiție totală de 92 milioane euro, dintre care 81 milioane pentru componentele de cogenerare — a ajuns în centrul unui scandal major. Mai mulți ofertanți acuză excluderi abuzive, iar statul recunoaște oficial că nu poate susține financiar ofertele rămase în concurs. În timp ce companiile din Turcia — Iltechno și Onur Group — au înaintat oferte de 111,5 milioane și, respectiv, 114 milioane euro, bugetul proiectului rămâne neschimbat: 81 milioane euro. Diferența, de peste 36 milioane euro, ar depăși semnificativ capacitatea de finanțare a statului și a Băncii Mondiale.

În plus, descalificarea BCC Group (Azerbaidjan) și Synergy Construct (Ungaria) a ridicat suspiciuni. În cazul BCC Group, UCIPE a motivat decizia printr-o presupusă problemă la documentul Bid Security, deși compania afirmă că a respectat exact indicațiile autorităților — inclusiv valabilitatea garanției până la 25 octombrie 2025. Oferta acestora, de 75,5 milioane euro, deși nepublicată oficial, ar fi fost cu circa 36 milioane mai mică decât cele rămase în cursă.

Ministerul Energiei confirmă astfel nu doar existența unui deficit financiar, ci și presiunea asupra Guvernului de a clarifica problemele procedurale. Într-un document oficial emis pe 17 octombrie, instituția recunoaște că ofertele „depășesc semnificativ limitele bugetare” și avertizează că atribuirea contractului la prețurile actuale ar afecta stabilitatea proiectelor energetice strategice ale Republicii Moldova. Presa de specialitate estimează că un asemenea scenariu ar genera un prejudiciu bugetar de aproape 700 milioane lei.

În paralel, Banca Mondială a anunțat o misiune urgentă la Chișinău între 24 și 27 noiembrie 2025. Experții urmează să analizeze stadiul licitației, sursele posibile de acoperire a deficitului de finanțare, corectitudinea procedurilor derulate de UCIPE și impactul pe termen lung asupra Termoelectrica și asupra securității energetice în pragul iernii.

Redacția BANI.MD a transmis în ultimele zile un set de întrebări ministrului Dorin Junghietu privind situația licitației. Astăzi, ministrul a redirecționat întrebările către serviciul de comunicare al instituției, confirmând implicit că analizele sunt în desfășurare, iar autoritățile evită pentru moment comentarii suplimentare până la finalizarea raportului de evaluare și discutarea acestuia cu Banca Mondială.