Încă un sezon de pandemie. Cum moldovenii au salvat o industrie care a fost „covidizată”

Ramura turistică din Republica Moldova este cea mai afectată din cauza că străinii nu mai vin în Republica Moldova. Moldovenii au plecat și pleacă la odihnă peste hotare. Dacă anul trecut numărul lor a fost mic, în acest an a crescut la nivelul care era anterior. Însă, străinii în Republica Moldova nu vin

Recordul de persoane care s-au odihnit vreodată în Republica Moldova a fost în 2019. În ajun de pandemie, în toate tipurile de cazare pe care le avea Republica Moldova, s-au odihnit 375 de mii de persoane. În I trimestru al anului curent, numărul acestora a scăzut la 74 de mii în valoare anuală. Dacă în 2005 erau 67 de mii de străini care se odihneau în Republica Moldova, în 2019, în preajma pandemiei, numărul acestora era de peste 174 de mii de persoane. Din cauza pandemiei, nivelul cel mai jos a fost atins în I trimestru al acestui an, când au fost mai puțin de 18 mii. În trimestrul II s-a ajuns la 29 de mii”, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Pensiunile turistice, afirmă expertul, ca să supraviețuiască au nevoie anual de cel puțin 40-45 de mii de vizitatori. În 2019, până la pandemie, au fost vizitate de circa 17 mii. În 2020, în al II-lea trimestru, numărul vizitatorilor a ajuns la 0. Însă drama pe care au trăit-o pensiunile a durat doar un trimestru. În trimestrul IV al anului trecut au fost în pensiunile din Republica Moldova 5800 de persoane, comparativ cu 3200 în trimestrul IV din 2019. În 2020 moldovenii, din cauza că nu au putut merge peste hotare, au salvat pensiunile. Au mers și le-au vizitat. În acest an, în I trimestru, deja 3200 de persoane au vizitat pensiunile, iar în al II-lea trimestru – 5000 de persoane. Totuși, în prezent, rata de ocupare a pensiunilor este de 15%, de trei ori mai puțin decât minimum necesar.

Analistul economic susține că rata turiștilor străini care vin în mod organizat în Republica Moldova, față de numărul moldovenilor care pleacă peste hotare, este de 1 la 16. La destrămarea URSS, Republica Moldova primea anual circa 300 de mii de persoane din afară, apoi numărul lor s-a redus la 20 mii și s-a menținut în jur de 20 de mii pe tot parcursul celor 30 de ani de independență. Însă, spune expertul, la acești 20 de mii, care vin în mod organizat, mai pot și adăugați alții 150-160 de mii, care vin pe cont propriu.

Veaceslav Ioniță declară că turismul este cea mai dinamică ramură la nivel global, are cei mai mulți angajați, însă în Republica Moldova acest sector este unul subdezvoltat. Dar aceasta, spune expertul nu poate fi o problemă, dar o provocare. Pe lângă multiplele forme de turism pe care Republica Moldova le poate dezvolta, țara are un potențial enorm de dezvoltare a turismului verde în zonele rurale, în mod special dezvoltarea turismului transfrontalier. A atrage un turist în Republica Moldova este cu mult mai dificil decât al convinge să vină pentru trei zile și poate vizita trei țări: România, Ucraina și Republica Moldova.

#pierderi #turism #pandemie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a adoptat un nou set de măsuri pentru reducerea birocrației în sectorul economic. Un proiect care propune modificarea unor acte normative privind controlul activității întreprinzătorilor în Republica Moldova a fost aprobat în lectura a doua de către 57 de deputați.

Aceste modificări legislative au ca scop crearea unui sistem de control mai eficient și previzibil, reducerea povară controlului și a sancțiunilor inechitabile, precum și stimularea investițiilor. Potrivit autorităților, noile reglementări vor duce la o scădere a timpului necesar pentru procedurile de control cu cel puțin 56,7 mii de ore pe an și la economii de aproape 70 de milioane de lei pe an, prin reducerea numărului de sancțiuni și a potențialelor abuzuri din partea organelor de control.

Proiectul prevede că antreprenorii vor avea dreptul să conteste deciziile de control în instanță. De asemenea, sunt introduse sancțiuni pentru abuzurile inspectorilor, iar supravegherea internă a autorităților de control va fi îmbunătățită. Se va face o distincție clară între „recomandări” și „indicații” oferite de inspectori, iar planurile de control vor fi unificate, luând în considerare diferitele tipuri de agenți economici și riscuri.

Anterior, ministrul Economiei, declara că acum jumătate de an erau 20 de mii de inspectori din diferite instituții de stat la un număr de 50 de mii de companii.