Fără provizii, echipament sau armament, soldaţii ruşi se duc pe front să moară în Ucraina fără vreo şansă

Pe măsură ce Rusia încearcă să-şi consolideze liniile de apărare, noi rapoarte ies la suprafaţă despre soldaţii tineri care mor în luptă după ce au primit doar câteva zile de antrenament, scrie Business Insider.

După ce a suferit pierderi grele împotriva forţelor armate ucrainene, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat o mobilizare parţială a armatei ţării în septembrie. Mişcarea a invocat 300.000 de rezervişti pe câmpul de luptă din Ucraina. Până acum, au fost mobilizaţi numai 222.000 de militari în rezervă.

Kelsey Vlamis şi Erin Snodgrass, de la Insider, au raportat anterior că mişcarea lui Putin de a îngroşa rândurile armatei ruse nu va schimba, cel mai probabil, cursul războiului, în care ucrainenii au obţinut numeroase victorii în ultimele luni.

Putin a declarat, vineri, la o conferinţă de presă, că 16.000 de noi recruţi au fost dislocaţi pe frontul din Ucraina. Unii dintre aceşti recruţi au la activ mai puţin de 10 zile de pregătire militară, a raportat Times.

Pe măsură ce armata ucraineană continuă să avanseze, ignorarea pregătirii corespunzătoare a soldaţilor ar putea ca, pe termen lung, să se întoarcă sever împotriva Rusiei, generând consecinţe usturătoare pe câmpul de luptă, au declarat experţii pentru Times.

Recruţii s-au plâns şi de condiţiile de viaţă necorespunzătoare cu care s-au confruntat de când au fost recrutaţi.

Un utilizator de pe reţelele de socializare a susţinut că soldaţii ruşi trăiesc în „condiţii inumane” şi că trebuie să-şi procure singuri mâncarea, a raportat Times. Alţi combatanţi s-au plâns că nu au niciun pic de experienţă în folosirea unei arme de foc.

„Soldaţii sunt fără mitraliere, fără haine, fără pantofi, fără nimic!…”, a spus un observator, potrivit Times. „Jumătate dintre ei sunt mahmuri, bătrâni şi stau să moară – Sunt efectiv carne de tun”.

#recruti #soldați #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Poloniei (Banca Națională a Poloniei – NBP) și-a majorat rezervele de aur la aproximativ 550 de tone, evaluate la peste 63 de miliarde de euro, depășind astfel nivelul deținut de Banca Centrală Europeană. Conducerea NBP anunță că strategia de acumulare va continua, obiectivul fiind atingerea pragului de 700 de tone, scrie euronews.com.

Președintele NBP, Adam Glapiński, a subliniat în repetate rânduri că aurul joacă un rol special în structura rezervelor valutare ale Poloniei. Potrivit acestuia, aurul este un activ fără risc de credit, independent de politicile monetare ale altor state și rezistent la șocuri financiare, contribuind direct la stabilitatea economiei poloneze.

Ambițiile băncii centrale sunt semnificative: pe lângă ținta de 700 de tone de aur, valoarea totală a rezervelor de metal prețios ar urma să ajungă la aproximativ 400 de miliarde de zloți (circa 94 de miliarde de euro).

Datele arată o schimbare rapidă în structura rezervelor. În 2024, aurul reprezenta 16,86% din rezervele valutare ale Poloniei, însă estimările de la sfârșitul lunii decembrie 2025 indică un salt la 28,22%, una dintre cele mai rapide creșteri ale ponderii aurului în rândul băncilor centrale la nivel global. Cele mai mari achiziții au avut loc în ultimele luni din 2025, pe fondul volatilității piețelor și al tensiunilor geopolitice. La inițiativa lui Glapiński, Consiliul de Administrație al NBP a decis continuarea creșterii strategice a rezervelor de aur, iar în luna ianuarie guvernatorul a anunțat că va solicita oficial aprobarea pentru atingerea pragului de 700 de tone.

Potrivit analizelor World Gold Council, anul 2025 a confirmat tendința globală de acumulare a aurului de către băncile centrale. Cu puține excepții, majoritatea statelor și-au majorat deținerile, tratând aurul ca pe un instrument strategic de protecție împotriva crizelor valutare și financiare. Nu mai puțin de 95% dintre băncile centrale chestionate anticipează o creștere a rezervelor globale de aur în următoarele 12 luni.

Marta Bassani-Prusik, directoare pentru produse investiționale și valori valutare la Monetăria Poloniei, explică faptul că independența aurului față de politicile monetare și riscul de credit reprezintă unul dintre principalele motive ale acestor achiziții. La fel de importantă este diversificarea activelor și reducerea ponderii dolarului și a altor valute în rezervele oficiale.

Experții atrag atenția că nu toate băncile centrale raportează integral achizițiile, fiind frecvent menționate în acest context China și Rusia. Unii analiști interpretează aceste mișcări ca parte a pregătirilor pentru un model monetar alternativ, în care aurul ar putea juca un rol mult mai important.

Faptul că Polonia deține acum mai mult aur decât Banca Centrală Europeană are și o semnificație simbolică. Deși BCE gestionează politica monetară a zonei euro, rezervele sale proprii de aur sunt relativ limitate, aproximativ 506,5 tone, responsabilitatea principală revenind băncilor centrale naționale. În acest context, cele 550 de tone ale NBP consolidează poziția Poloniei în arhitectura financiară europeană.

Criticii strategiei NBP susțin însă că fondurile alocate aurului ar fi putut fi investite în obligațiuni generatoare de dobândă. Aurul nu produce venit curent, iar achizițiile Poloniei au coincis cu maxime istorice ale prețului. Chiar dacă ritmul de creștere ar putea încetini în 2026, prognozele marilor instituții financiare rămân optimiste: ING estimează un preț mediu de 4.150 dolari/uncie, Deutsche Bank, 4.450 dolari, Goldman Sachs, 4.900 dolari, iar J.P. Morgan nu exclude un scenariu de 5.300 dolari/uncie în condiții de cerere globală puternică.

„Creșterea cererii din partea băncilor centrale este un răspuns la tensiunile economice și la schimbările geopolitice rapide. Deși achizițiile instituționale nu se reflectă direct în prețuri, ele influențează indirect deciziile investitorilor individuali”, a concluzionat Bassani-Prusik.