Fenomene ciudate în armata rusă: preferă să sară cu tancurile în aer decât să mai lupte

Kievul susţine că soldaţii ruşi îşi distrug intenţionat tancurile, trecând cu şenilele peste mine, pentru a le scoate din luptă.

„Armata rusă trece în mod deliberat peste minele cu tancurile lor, în special cu vehiculele blindate de luptă, pentru a le deteriora şi a opri lupta”, susţine Garda Naţională Ucraineană, explicând astfel videoclipul publicat de presa naţională şi internaţională în care un tanc rusesc trece peste câteva mine şi explodează, în ciuda faptului că bombele sunt vizibile, caz prezentat de Espreso TV.
AICI, imagini cu tancul distrus de mine
Au aruncat combustibilul
„Chiar şi în Irpin şi Bucea, soldaţii ruşi au aruncat combustibilul, au lăsat echipamentul, ca să nu lupte”, a spus Yaroslav Lisenko, de la Garda Naţională a Ucrainei.

„Cred că ar trebui să aibă şi ei şansa să se predea. Programul nostru funcţionează, am auzit că peste 150 de bărbaţi s-au predat deja în Doneţk. Din gură în gură, informaţiile se vor răspândi rapid şi vor începe să se predea în masă”, a adăugat el. Informaţiile vin dinspre ucraineni, nefiind confirmate de Moscova.

Kiev: noii recruţi refuză să execute comenzi
Forţele ruse au început să primească de la liderii militari ordinul de suspendare a operaţiunilor ofensive pe diverse fronturi, în special în regiunea Doneţk (est).

Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei a anunţat pe Facebook, explicând că decizia este legată de moralul scăzut al întăririlor recent sosite, numeroasele acte de dezertare ale noilor recruţi şi refuzul acestora de a respecta ordinele, informează Ukrainska Pravda.

#bombe #Tancuri #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokayev, a anunțat o reformă profundă a sistemului politic al țării, care prevede lichidarea parlamentului bicameral și trecerea la un legislativ unicameral, în cazul în care modificările constituționale vor fi aprobate prin referendum național. Anunțul a fost făcut pe 20 ianuarie, în cadrul ședinței Narodnîi Kurultai, desfășurată la Kîzîlorda, pe care Tokayev a calificat-o drept ultima din istoria acestui organ consultativ, scrie The Insider.

Potrivit Deutsche Welle, este vorba despre cea mai amplă reformă instituțională din 2022 încoace, când Kazahstanul a trecut deja prin modificări constituționale semnificative.

Conform planului prezentat de șeful statului, Senatul și Majilisul vor fi desființate, urmând să fie înlocuite de un parlament unicameral denumit „Kurultai”, format din 145 de deputați, aleși pentru un mandat de cinci ani. Alegerile vor avea loc exclusiv prin sistem proporțional, pe liste de partid, iar circumscripțiile uninominale, reintroduse la scrutinul din 2023, vor fi din nou eliminate.

Totodată, va fi menținută cota obligatorie pentru femei, tineri și persoane cu dizabilități pe listele de partid. Numărul comisiilor parlamentare urmează să fie redus de la 11 la 8, iar președintele legislativului ar putea avea trei vicepreședinți, față de doi în prezent.

Noul parlament va primi atribuții suplimentare, inclusiv participarea la formarea Curții Constituționale, a Camerei Supreme de Audit și a Comisiei Electorale Centrale, instituții care până acum erau în mare parte controlate de președinte.

Un alt element-cheie al reformei este lichidarea Adunării Poporului Kazahstanului, un organism consultativ creat pe vremea fostului președinte Nursultan Nazarbaev, care beneficia de locuri garantate în parlament. Tokayev a declarat că orice formă de cote speciale contravine ideii unui parlament independent, subliniind că noul legislativ „nu are nevoie de tutelă sau control”.

În locul Adunării Poporului și al Narodnîi Kurultai, președintele propune crearea unui nou organ consultativ, Halyk Kenesy (Consiliul Popular), care ar putea primi drept de inițiativă legislativă. Consiliul ar urma să fie compus din 126 de membri, reprezentanți ai organizațiilor civice, structurilor etnoculturale și autorităților locale, toți numiți de președinte.

Totodată, Tokayev a anunțat intenția de a crea funcția de vicepreședinte, care va fi consacrată în Constituție după referendum. Vicepreședintele va fi numit de președinte, cu acordul parlamentului, și va avea atribuții politice și de reprezentare, inclusiv participarea la ședințele legislativului și la contacte internaționale.

Critici: „autonomie mai degrabă simbolică”
Politologul Ivan Preobrajenski, citat de publicația The Insider, consideră că reforma va spori doar simbolic independența parlamentului:

„Tokayev își reconstruiește sistemul de putere pentru propriile obiective, inclusiv pentru tranziția politică pe care a promis-o în 2029. Eliminarea circumscripțiilor uninominale reduce riscul apariției unor deputați independenți, iar partidele sunt deja controlate de președinte. Introducerea funcției de vicepreședinte este esențială — persoana care va ocupa prima acest post va fi percepută automat drept posibil succesor al lui Tokayev”, a declarat analistul.

Pe 21 ianuarie, Tokayev urmează să semneze un decret privind crearea Comisiei Constituționale, care va elabora proiectul de modificare a Legii Fundamentale. Referendumul ar putea avea loc la sfârșitul lunii martie, iar, în cazul aprobării, alegerile pentru noul parlament unicameral ar putea fi organizate la câteva luni distanță.