Fenomene ciudate în armata rusă: preferă să sară cu tancurile în aer decât să mai lupte

Kievul susţine că soldaţii ruşi îşi distrug intenţionat tancurile, trecând cu şenilele peste mine, pentru a le scoate din luptă.

„Armata rusă trece în mod deliberat peste minele cu tancurile lor, în special cu vehiculele blindate de luptă, pentru a le deteriora şi a opri lupta”, susţine Garda Naţională Ucraineană, explicând astfel videoclipul publicat de presa naţională şi internaţională în care un tanc rusesc trece peste câteva mine şi explodează, în ciuda faptului că bombele sunt vizibile, caz prezentat de Espreso TV.
AICI, imagini cu tancul distrus de mine
Au aruncat combustibilul
„Chiar şi în Irpin şi Bucea, soldaţii ruşi au aruncat combustibilul, au lăsat echipamentul, ca să nu lupte”, a spus Yaroslav Lisenko, de la Garda Naţională a Ucrainei.

„Cred că ar trebui să aibă şi ei şansa să se predea. Programul nostru funcţionează, am auzit că peste 150 de bărbaţi s-au predat deja în Doneţk. Din gură în gură, informaţiile se vor răspândi rapid şi vor începe să se predea în masă”, a adăugat el. Informaţiile vin dinspre ucraineni, nefiind confirmate de Moscova.

Kiev: noii recruţi refuză să execute comenzi
Forţele ruse au început să primească de la liderii militari ordinul de suspendare a operaţiunilor ofensive pe diverse fronturi, în special în regiunea Doneţk (est).

Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei a anunţat pe Facebook, explicând că decizia este legată de moralul scăzut al întăririlor recent sosite, numeroasele acte de dezertare ale noilor recruţi şi refuzul acestora de a respecta ordinele, informează Ukrainska Pravda.

#bombe #Tancuri #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a constatat deficiențe în administrarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, în urma auditului efectuat pentru anii 2023–2024. Potrivit raportului, în această perioadă au fost gestionate 3,36 miliarde de lei, însă mecanismele de alocare a subvențiilor au generat un dezechilibru structural major, cu impact direct asupra bugetelor viitoare.

În cei doi ani analizați, Fondul a avut alocări de 1,68 miliarde lei în 2023 și 1,69 miliarde lei în 2024, însă solicitările eligibile depuse de fermieri și agenți economici au depășit de patru ori resursele disponibile. Din această cauză, statul a acumulat angajamente neachitate în creștere rapidă: 1,29 miliarde lei la finele lui 2022, 1,33 miliarde lei la sfârșitul lui 2023 și 2,13 miliarde lei la finele lui 2024.

Situația s-a agravat și mai mult în 2025. La data de 1 noiembrie 2025, angajamentele asumate au ajuns la 3,03 miliarde lei, în timp ce alocațiile nevalorificate erau de doar 100 milioane lei, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un dezechilibru bugetar critic.

Auditul arată că problema vine din mecanismul defectuos de lansare a apelurilor pentru subvenții, care nu este limitat de resursele reale ale Fondului. Lipsesc plafoane clare, un calendar predictibil și o corelare între cererile eligibile și banii disponibili, ceea ce a permis asumarea de obligații fără acoperire financiară.

Curtea de Conturi a identificat și abateri de la cadrul normativ în activitatea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA): dosare incomplete, lipsă de trasabilitate, nerespectarea termenelor și documentarea insuficientă a recalculării subvențiilor. De asemenea, coordonarea slabă între instituții a permis cazuri de dublă finanțare, iar lipsa unui Sistem Integrat de Administrare și Control limitează monitorizarea fondurilor.

Au fost constatate și deficiențe grave în monitorizarea post achitare. Unele obiective finanțate, precum piața agroalimentară din satul Mereni, nu sunt funcționale, iar evidența contabilă aferentă acestora este necorespunzătoare. Planurile de inspecții nu sunt respectate, iar unele controale au fost efectuate chiar înainte de termen.

Un alt risc major ține de recuperarea lentă a subvențiilor utilizate neconform. Curtea de Conturi semnalează diferențe între sumele încasate de Serviciul Fiscal de Stat și cele transferate către AIPA, existența de creanțe restante și datorii contingente necontabilizate, ceea ce crește riscul de pierdere definitivă a banilor publici.

În acest context, Curtea de Conturi a aprobat raportul de audit și l-a transmis Parlamentului, Președintelui, Guvernului, Ministerului Agriculturii, Ministerului Finanțelor, AIPA, Serviciului Fiscal de Stat și Procuraturii Generale, ultima fiind sesizată pentru examinarea unor constatări cu potențial penal.