Fenomene ciudate în armata rusă: preferă să sară cu tancurile în aer decât să mai lupte

Kievul susţine că soldaţii ruşi îşi distrug intenţionat tancurile, trecând cu şenilele peste mine, pentru a le scoate din luptă.

„Armata rusă trece în mod deliberat peste minele cu tancurile lor, în special cu vehiculele blindate de luptă, pentru a le deteriora şi a opri lupta”, susţine Garda Naţională Ucraineană, explicând astfel videoclipul publicat de presa naţională şi internaţională în care un tanc rusesc trece peste câteva mine şi explodează, în ciuda faptului că bombele sunt vizibile, caz prezentat de Espreso TV.
AICI, imagini cu tancul distrus de mine
Au aruncat combustibilul
„Chiar şi în Irpin şi Bucea, soldaţii ruşi au aruncat combustibilul, au lăsat echipamentul, ca să nu lupte”, a spus Yaroslav Lisenko, de la Garda Naţională a Ucrainei.

„Cred că ar trebui să aibă şi ei şansa să se predea. Programul nostru funcţionează, am auzit că peste 150 de bărbaţi s-au predat deja în Doneţk. Din gură în gură, informaţiile se vor răspândi rapid şi vor începe să se predea în masă”, a adăugat el. Informaţiile vin dinspre ucraineni, nefiind confirmate de Moscova.

Kiev: noii recruţi refuză să execute comenzi
Forţele ruse au început să primească de la liderii militari ordinul de suspendare a operaţiunilor ofensive pe diverse fronturi, în special în regiunea Doneţk (est).

Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei a anunţat pe Facebook, explicând că decizia este legată de moralul scăzut al întăririlor recent sosite, numeroasele acte de dezertare ale noilor recruţi şi refuzul acestora de a respecta ordinele, informează Ukrainska Pravda.

#bombe #Tancuri #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.