Fermierii, duși de nas cu licențierea importului de cereale! Proiectul a fost publicat abia pe 18 decembrie

Asociația „Forța Fermierilor” acuză autoritățile Republicii Moldova de tergiversare în ceea ce privește prelungirea regimului de import licențiat de cereale și oleaginoase din Ucraina. Potrivit asociației, promisiunea făcută de fostul ministru al Agriculturii, Vladimir Bolea, încă din 27 iunie 2024, a fost transpusă într-un proiect de lege abia pe 18 decembrie 2024, la doar 11 zile înainte de expirarea actualei măsuri temporare, programată pentru 31 decembrie.

Proiectul de lege privind importul licențiat provizoriu este în prezent supus consultărilor publice, termenul limită fiind 1 ianuarie 2025. Reprezentanții „Forța Fermierilor” susțin că, în acest ritm, legea ar putea intra în vigoare cel mai devreme la sfârșitul lunii ianuarie sau la mijlocul lunii februarie 2025, punând astfel presiune pe agricultorii locali, deja afectați de scăderea prețurilor la floarea-soarelui.

„România a prelungit deja importul licențiat de cereale și oleaginoase din Ucraina până la 31 iulie 2025. În schimb, autoritățile noastre par să amâne cât mai mult acest proces, ceea ce afectează grav producătorii autohtoni”, se arată în declarația asociației.

În acest context, „Forța Fermierilor” a convocat o ședință extraordinară a Consiliului de Administrare pentru a decide măsuri de protest, inclusiv blocarea vămilor cu Ucraina și a tranzitului feroviar.

Asociația face un apel public către societate, autorități și toate organizațiile agricole din țară pentru solidaritate, avertizând că tergiversările pot „distruge complet sectorul agricol al țării noastre”.

„E timpul ca toți agricultorii să conștientizeze că solidarizarea și unirea forțelor sunt absolut necesare pentru a salva ramura agricolă”, se subliniază în mesajul Asociației „Forța Fermierilor”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#licentiere #Cereale #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.