Fermierii, duși de nas cu licențierea importului de cereale! Proiectul a fost publicat abia pe 18 decembrie

20 Dec. 2024, 15:34
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Dec. 2024, 15:34 // Actual //  Ursu Victor

Asociația „Forța Fermierilor” acuză autoritățile Republicii Moldova de tergiversare în ceea ce privește prelungirea regimului de import licențiat de cereale și oleaginoase din Ucraina. Potrivit asociației, promisiunea făcută de fostul ministru al Agriculturii, Vladimir Bolea, încă din 27 iunie 2024, a fost transpusă într-un proiect de lege abia pe 18 decembrie 2024, la doar 11 zile înainte de expirarea actualei măsuri temporare, programată pentru 31 decembrie.

Proiectul de lege privind importul licențiat provizoriu este în prezent supus consultărilor publice, termenul limită fiind 1 ianuarie 2025. Reprezentanții „Forța Fermierilor” susțin că, în acest ritm, legea ar putea intra în vigoare cel mai devreme la sfârșitul lunii ianuarie sau la mijlocul lunii februarie 2025, punând astfel presiune pe agricultorii locali, deja afectați de scăderea prețurilor la floarea-soarelui.

„România a prelungit deja importul licențiat de cereale și oleaginoase din Ucraina până la 31 iulie 2025. În schimb, autoritățile noastre par să amâne cât mai mult acest proces, ceea ce afectează grav producătorii autohtoni”, se arată în declarația asociației.

În acest context, „Forța Fermierilor” a convocat o ședință extraordinară a Consiliului de Administrare pentru a decide măsuri de protest, inclusiv blocarea vămilor cu Ucraina și a tranzitului feroviar.

Asociația face un apel public către societate, autorități și toate organizațiile agricole din țară pentru solidaritate, avertizând că tergiversările pot „distruge complet sectorul agricol al țării noastre”.

„E timpul ca toți agricultorii să conștientizeze că solidarizarea și unirea forțelor sunt absolut necesare pentru a salva ramura agricolă”, se subliniază în mesajul Asociației „Forța Fermierilor”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Apr. 2025, 17:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Apr. 2025, 17:44 // Actual //  Ursu Victor

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!