Fermierii, duși de nas cu licențierea importului de cereale! Proiectul a fost publicat abia pe 18 decembrie

Asociația „Forța Fermierilor” acuză autoritățile Republicii Moldova de tergiversare în ceea ce privește prelungirea regimului de import licențiat de cereale și oleaginoase din Ucraina. Potrivit asociației, promisiunea făcută de fostul ministru al Agriculturii, Vladimir Bolea, încă din 27 iunie 2024, a fost transpusă într-un proiect de lege abia pe 18 decembrie 2024, la doar 11 zile înainte de expirarea actualei măsuri temporare, programată pentru 31 decembrie.

Proiectul de lege privind importul licențiat provizoriu este în prezent supus consultărilor publice, termenul limită fiind 1 ianuarie 2025. Reprezentanții „Forța Fermierilor” susțin că, în acest ritm, legea ar putea intra în vigoare cel mai devreme la sfârșitul lunii ianuarie sau la mijlocul lunii februarie 2025, punând astfel presiune pe agricultorii locali, deja afectați de scăderea prețurilor la floarea-soarelui.

„România a prelungit deja importul licențiat de cereale și oleaginoase din Ucraina până la 31 iulie 2025. În schimb, autoritățile noastre par să amâne cât mai mult acest proces, ceea ce afectează grav producătorii autohtoni”, se arată în declarația asociației.

În acest context, „Forța Fermierilor” a convocat o ședință extraordinară a Consiliului de Administrare pentru a decide măsuri de protest, inclusiv blocarea vămilor cu Ucraina și a tranzitului feroviar.

Asociația face un apel public către societate, autorități și toate organizațiile agricole din țară pentru solidaritate, avertizând că tergiversările pot „distruge complet sectorul agricol al țării noastre”.

„E timpul ca toți agricultorii să conștientizeze că solidarizarea și unirea forțelor sunt absolut necesare pentru a salva ramura agricolă”, se subliniază în mesajul Asociației „Forța Fermierilor”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#licentiere #Cereale #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.