Fermierii scapă de grija TVA: Statul prelungește rambursările până în iunie 2026

Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli a fost prelungit oficial până în iunie 2026, potrivit unui ordin semnat de Ministerul Finanțelor și publicat de Serviciul Fiscal de Stat.

Modificările sunt reglementate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 40 din 20 mai 2025, în conformitate cu Legea nr. 73 din 10 aprilie 2025. Astfel, fermierii pot solicita rambursarea TVA pentru perioadele fiscale începând cu aprilie 2022 și până în iunie 2026 inclusiv.

Solicitările de rambursare se vor face exclusiv printr-o cerere semnată electronic, expediată la adresa oficială a Serviciului Fiscal de Stat (mail@sfs.md).

Pentru a beneficia de rambursare, fermierii trebuie să prezinte în prealabil darea de seamă fiscală care include impozitul funciar pentru terenurile agricole, impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale și primele de asigurare medicală obligatorie, precum și declarația privind TVA pentru perioada solicitată.

Programul de rambursare se adresează întreprinderilor agricole înregistrate ca plătitori de TVA, care au sume TVA reportate pentru deducere în perioada fiscală următoare. Sunt eligibili:

Producătorii agricoli care au cel puțin 95% din activitate în sectoarele 01.1–01.6 din Clasificatorul activităților economice;
Producătorii care au înregistrat pierderi ca urmare a embargoului impus de Federația Rusă asupra produselor vegetale din Republica Moldova.
Sumele TVA vor fi rambursate de Serviciul Fiscal de Stat și Trezoreria de Stat în termen de 25 de zile lucrătoare de la depunerea cererii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rambursare #TVA #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de benzină în Republica Moldova continuă să crească, reflectând transformările din parcul auto național și apetitul tot mai mare pentru mobilitate individuală. Potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija, în perioada ianuarie 2024 – aprilie 2025, volumul total al importurilor de benzină a atins aproximativ 436,2 mii tone, o cifră care confirmă dependența tot mai mare a Moldovei de carburanți.

Cererea internă pentru benzină a crescut cu aproximativ 12% în 2024 față de anul precedent, ajungând la 206,9 mii tone, pe fondul unei densități tot mai mari a parcului auto: aproximativ 34,7 automobile la fiecare kilometru pătrat. În același timp, consumul mediu zilnic de benzină a fost de 521 tone, în timp ce motorina rămâne combustibilul preferat al Moldovei, cu un consum zilnic de aproape 1 850 tone, echivalent cu peste 675 000 tone anual.

Rija atrage atenția asupra presiunii tot mai mari asupra infrastructurii rutiere, dar și asupra vulnerabilităților economiei: „Moldova devine tot mai dependentă de carburanții importați, în special din România, iar creșterea consumului nu este dublată de investiții în infrastructură sau soluții alternative de mobilitate.”

Potrivit datelor, 95% din benzina importată în Republica Moldova provine din România, de la rafinăriile de la Ploiești și Midia. În 2024, au fost importate 322,2 mii tone din România, iar în primele patru luni ale anului 2025 – alte 94,0 mii tone. Livrările din alte țări, precum Grecia, Ungaria sau Bulgaria, sunt marginale și aproape nesemnificative.

Piața importului de benzină este dominată de trei jucători mari:

Rompetrol Moldova – 38,4% cotă de piață, cu un volum total de 167,4 mii tone (129 362 tone în 2024 și 38 059 tone în 2025)
Lukoil-Moldova – 31,9% cotă de piață, cu 139,3 mii tone (109 024 tone în 2024 și 30 273 tone în 2025)
Petrom-Moldova – 18,6% cotă de piață, cu 81,3 mii tone (63 922 tone în 2024 și 17 372 tone în 2025)

Prețurile de import au fluctuat, dar au înregistrat o tendință descendentă: de la 13,40 lei/kg în noiembrie 2024 la doar 12,78 lei/kg în aprilie 2025 – cel mai mic nivel din perioada analizată. Operatorii economici au profitat de perioadele cu prețuri mai mici, constituind stocuri mari în lunile de iarnă.

Rija avertizează că, deși cifrele pot părea impresionante, creșterea importurilor de benzină nu este un semn al unei dezvoltări sustenabile, ci o consecință a creșterii consumului intern, în lipsa alternativelor. „Moldova riscă să rămână captivă unui model de consum bazat pe combustibili fosili, cu o infrastructură precară, o piață dominată de câțiva jucători mari și o dependență aproape totală de România”, conchide economistul.