Festivalul-forum Moldova multietnică și multiculturală – o dovadă că în Moldova se poate trăi în pace şi armonie

Un eveniment de excepţie a avut loc în aceste zile la Chişinău. Este vorba de Festivalul-forum Moldova multietnică și multiculturală. Iniţiativa de a organiza această manifestare de amploare a aparţinut organizaţiilor etno-culturale, iar organizatori ai evenimentului au fost comunităţile: ucraineană, găgăuză, rusă, belorusă, poloneză, azeră, bulgară şi roma. În cadrul evenimentului, au evoluat circa 200 de artişti din 15 colective de creaţie din diverse localităţi ale Republicii Moldova: Glodeni, Drochia, Bălţi, Hânceşti, Chirsova, Tvardiţa, Taraclia, Chişinău.

De asemenea, la eveniment au participat şi circa 30 de meşteri populari, care şi-au expus lucrările. Iar pe post de spectatori au fost circa 800 persoane. Astfel, în cadrul unui eveniment comun s-au adunat în jur de 1000 de reprezentanţi ai tuturor etniilor ce locuiesc în Moldova.

Diverşi vorbitori au menţionat importanţa evenimentului, dar şi necesitatea de a colabora în continuare. De aceea, ideea de a constitui o organizaţie obştească a colectivelor de creaţie și organizațiilor etno-culturale pentru schimb de experienţă şi promovarea diversității culturale a fost susţinută unanim. La fel a fost salutată şi altă idee importantă – ca 2024 să devină anul susţinerii, studierii şi dezvoltării colectivelor de creaţie etno-folclorice, dar şi a meşterilor populari.

Unii vorbitori au menţionat că nu este întâmplător faptul că forumul-festival se desfăşoară în ajunul sărbătorii tradiţionale Mărţişor, deopotrivă iubită, apreciată şi celebrată de toţi locuitorii Republicii Moldova.

Atmosfera prietenească şi armonia au fost cele două elemente definitorii ale acestui eveniment de excepţie şi care încă o dată parcă a venit să confirme tezele şi rezultatele expuse în ultimul etno-barometru efectuat în Moldova în 2020 de către Centrul de Analiză și Investigații în Sociologie, Politologie și Psihologie „CIVIS” cu suportul financiar al Oficiului Înaltului Comisar OSCE pentru minorități naționale (ÎCMN) pentru a sprijini Guvernul Republicii Moldova în implementarea Strategiei pentru consolidarea relațiilor interetnice pentru anii 2017-2027.

Una din principalele concluzii ale etno-barometrului a fost că „minorităţile naționale se simt moldoveni, dar cu identități multiple”. O altă constatare a etno-barometrului a fost că, „compartimentarea lingvistică nu dăunează unității civice și culturale”.

„Chiar și atunci când se socializează în propriile comunități lingvistice, minoritățile naționale din Moldova demonstrează un atașament la fel de remarcabil față de Republica Moldova, considerând-o atât ca patrie/casă, cât și ca stat. Majoritățile și minoritățile își construiesc identitatea civică într-un mod foarte similar și atribuie o importanță comparabilă determinanților civici ai identității lor, cum ar fi locul de naștere, locul de reședință și deținerea cetățeniei moldovenești”, au menționat organizatorii.

De asemenea, etno-barometrul nota că, din punct de vedere cultural, populaţia majoritară și minoritățile etnice sunt foarte asemănătoare – celebrează aceleași sărbători şi au aceleaşi tradiţii religioase.

Festivalul-forum Moldova multietnică și multiculturală a venit să confirme o dată în plus aceste constatări importante, fiind, totodată, şi o dovadă că în Moldova se poate trăi în pace şi armonie.

#Palatul Republicii #festival #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la 127,2 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie, ceea ce reprezintă 36,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Raportată la o populație estimată de 2,4 milioane de locuitori, datoria publică echivalează cu aproximativ 53 000 de lei pe cap de locuitor.

Componenta externă a datoriei a continuat să crească, urcând la 79,4 miliarde de lei față de 78,6 miliarde în iunie. În schimb, datoria de stat internă s-a redus ușor, coborând la 47,8 miliarde de lei de la 48,7 miliarde. Datele arată că Republica Moldova este tot mai dependentă de finanțarea externă, în timp ce ponderea instrumentelor interne scade.

FMI rămâne principalul creditor al țării, cu o pondere de 28,4% din totalul împrumuturilor contractate de stat. Urmează Asociația Internațională pentru Dezvoltare (AID), cu 19,2%, Uniunea Europeană, cu 16%, și Banca Europeană de Investiții, care deține 10,2% din portofoliul de datorie al Republicii Moldova.

Structura valutară a datoriei este dominată de euro, care reprezintă 41,8% din total, urmat de împrumuturile în lei moldovenești, cu 37,6%, și cele în dolari americani, cu 11%. Această componență indică o expunere semnificativă la riscurile valutare, în special la fluctuațiile euro, în condițiile în care partea externă a datoriei continuă să crească.