Festivalul-forum Moldova multietnică și multiculturală – o dovadă că în Moldova se poate trăi în pace şi armonie

Un eveniment de excepţie a avut loc în aceste zile la Chişinău. Este vorba de Festivalul-forum Moldova multietnică și multiculturală. Iniţiativa de a organiza această manifestare de amploare a aparţinut organizaţiilor etno-culturale, iar organizatori ai evenimentului au fost comunităţile: ucraineană, găgăuză, rusă, belorusă, poloneză, azeră, bulgară şi roma. În cadrul evenimentului, au evoluat circa 200 de artişti din 15 colective de creaţie din diverse localităţi ale Republicii Moldova: Glodeni, Drochia, Bălţi, Hânceşti, Chirsova, Tvardiţa, Taraclia, Chişinău.

De asemenea, la eveniment au participat şi circa 30 de meşteri populari, care şi-au expus lucrările. Iar pe post de spectatori au fost circa 800 persoane. Astfel, în cadrul unui eveniment comun s-au adunat în jur de 1000 de reprezentanţi ai tuturor etniilor ce locuiesc în Moldova.

Diverşi vorbitori au menţionat importanţa evenimentului, dar şi necesitatea de a colabora în continuare. De aceea, ideea de a constitui o organizaţie obştească a colectivelor de creaţie și organizațiilor etno-culturale pentru schimb de experienţă şi promovarea diversității culturale a fost susţinută unanim. La fel a fost salutată şi altă idee importantă – ca 2024 să devină anul susţinerii, studierii şi dezvoltării colectivelor de creaţie etno-folclorice, dar şi a meşterilor populari.

Unii vorbitori au menţionat că nu este întâmplător faptul că forumul-festival se desfăşoară în ajunul sărbătorii tradiţionale Mărţişor, deopotrivă iubită, apreciată şi celebrată de toţi locuitorii Republicii Moldova.

Atmosfera prietenească şi armonia au fost cele două elemente definitorii ale acestui eveniment de excepţie şi care încă o dată parcă a venit să confirme tezele şi rezultatele expuse în ultimul etno-barometru efectuat în Moldova în 2020 de către Centrul de Analiză și Investigații în Sociologie, Politologie și Psihologie „CIVIS” cu suportul financiar al Oficiului Înaltului Comisar OSCE pentru minorități naționale (ÎCMN) pentru a sprijini Guvernul Republicii Moldova în implementarea Strategiei pentru consolidarea relațiilor interetnice pentru anii 2017-2027.

Una din principalele concluzii ale etno-barometrului a fost că „minorităţile naționale se simt moldoveni, dar cu identități multiple”. O altă constatare a etno-barometrului a fost că, „compartimentarea lingvistică nu dăunează unității civice și culturale”.

„Chiar și atunci când se socializează în propriile comunități lingvistice, minoritățile naționale din Moldova demonstrează un atașament la fel de remarcabil față de Republica Moldova, considerând-o atât ca patrie/casă, cât și ca stat. Majoritățile și minoritățile își construiesc identitatea civică într-un mod foarte similar și atribuie o importanță comparabilă determinanților civici ai identității lor, cum ar fi locul de naștere, locul de reședință și deținerea cetățeniei moldovenești”, au menționat organizatorii.

De asemenea, etno-barometrul nota că, din punct de vedere cultural, populaţia majoritară și minoritățile etnice sunt foarte asemănătoare – celebrează aceleași sărbători şi au aceleaşi tradiţii religioase.

Festivalul-forum Moldova multietnică și multiculturală a venit să confirme o dată în plus aceste constatări importante, fiind, totodată, şi o dovadă că în Moldova se poate trăi în pace şi armonie.

#Palatul Republicii #festival #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transferarea unui post diplomatic de la Ambasada Republicii Moldova din Moscova la cea din Tokyo va genera cheltuieli suplimentare de aproximativ 350 000 de lei anual. Modificarea, aprobată de Guvern în ședința din 15 octombrie, urmărește consolidarea relațiilor economice cu Japonia, promovarea produselor moldovenești și atragerea investițiilor.

Potrivit documentului, din schema ambasadei de la Moscova este eliminată o funcție de ministru-consilier, iar la Tokyo este instituit un post de consilier. Astfel, efectivul aprobat al misiunii din Rusia se reduce de la 21 la 20 de posturi, în timp ce ambasada din Japonia va avea cinci posturi, față de patru în prezent. Cifrele reprezintă funcțiile prevăzute în structura misiunilor, documentul neprecizând câte dintre acestea sunt ocupate.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că postul de la Tokyo va fi dedicat dosarului economic.

„Pentru a avea un mai mare randament și mai multe realizări în acest sens, dar și pentru promovarea produselor noastre, în special din sectorul agroalimentar, pentru atragerea investițiilor japoneze, creăm această unitate responsabilă de dosarul economic în misiunea noastră de la Tokyo”, a explicat ministrul.

Calculele MAE arată că cheltuielile anuale aferente postului eliminat de la Moscova sunt estimate la aproximativ 1,79 milioane de lei, iar cele pentru funcția de la Tokyo — la circa 2,14 milioane de lei. Sumele includ indemnizațiile angajatului, chiria locuinței, asigurarea medicală, deplasările și indemnizațiile pentru membrii familiei.

Pentru postul din Japonia, estimările prevăd 26 600 de dolari anual pentru chirie și 21 370 de dolari pentru asigurare medicală. În cazul funcției de la Moscova, aceleași categorii de cheltuieli sunt calculate la 18 000 de euro și, respectiv, 19 800 de euro.

Diferența de aproximativ 350 000 de lei va fi acoperită din alocațiile deja aprobate Ministerului Afacerilor Externe, fără solicitarea unor fonduri suplimentare din bugetul public național.

MAE a analizat și posibilitatea creării unui post suplimentar în Japonia fără reducerea celui din Rusia, însă a renunțat la această variantă deoarece ar fi presupus majorarea efectivului-limită al serviciului diplomatic și cheltuieli bugetare suplimentare.