Festivalul-forum Moldova multietnică și multiculturală – o dovadă că în Moldova se poate trăi în pace şi armonie

Un eveniment de excepţie a avut loc în aceste zile la Chişinău. Este vorba de Festivalul-forum Moldova multietnică și multiculturală. Iniţiativa de a organiza această manifestare de amploare a aparţinut organizaţiilor etno-culturale, iar organizatori ai evenimentului au fost comunităţile: ucraineană, găgăuză, rusă, belorusă, poloneză, azeră, bulgară şi roma. În cadrul evenimentului, au evoluat circa 200 de artişti din 15 colective de creaţie din diverse localităţi ale Republicii Moldova: Glodeni, Drochia, Bălţi, Hânceşti, Chirsova, Tvardiţa, Taraclia, Chişinău.

De asemenea, la eveniment au participat şi circa 30 de meşteri populari, care şi-au expus lucrările. Iar pe post de spectatori au fost circa 800 persoane. Astfel, în cadrul unui eveniment comun s-au adunat în jur de 1000 de reprezentanţi ai tuturor etniilor ce locuiesc în Moldova.

Diverşi vorbitori au menţionat importanţa evenimentului, dar şi necesitatea de a colabora în continuare. De aceea, ideea de a constitui o organizaţie obştească a colectivelor de creaţie și organizațiilor etno-culturale pentru schimb de experienţă şi promovarea diversității culturale a fost susţinută unanim. La fel a fost salutată şi altă idee importantă – ca 2024 să devină anul susţinerii, studierii şi dezvoltării colectivelor de creaţie etno-folclorice, dar şi a meşterilor populari.

Unii vorbitori au menţionat că nu este întâmplător faptul că forumul-festival se desfăşoară în ajunul sărbătorii tradiţionale Mărţişor, deopotrivă iubită, apreciată şi celebrată de toţi locuitorii Republicii Moldova.

Atmosfera prietenească şi armonia au fost cele două elemente definitorii ale acestui eveniment de excepţie şi care încă o dată parcă a venit să confirme tezele şi rezultatele expuse în ultimul etno-barometru efectuat în Moldova în 2020 de către Centrul de Analiză și Investigații în Sociologie, Politologie și Psihologie „CIVIS” cu suportul financiar al Oficiului Înaltului Comisar OSCE pentru minorități naționale (ÎCMN) pentru a sprijini Guvernul Republicii Moldova în implementarea Strategiei pentru consolidarea relațiilor interetnice pentru anii 2017-2027.

Una din principalele concluzii ale etno-barometrului a fost că „minorităţile naționale se simt moldoveni, dar cu identități multiple”. O altă constatare a etno-barometrului a fost că, „compartimentarea lingvistică nu dăunează unității civice și culturale”.

„Chiar și atunci când se socializează în propriile comunități lingvistice, minoritățile naționale din Moldova demonstrează un atașament la fel de remarcabil față de Republica Moldova, considerând-o atât ca patrie/casă, cât și ca stat. Majoritățile și minoritățile își construiesc identitatea civică într-un mod foarte similar și atribuie o importanță comparabilă determinanților civici ai identității lor, cum ar fi locul de naștere, locul de reședință și deținerea cetățeniei moldovenești”, au menționat organizatorii.

De asemenea, etno-barometrul nota că, din punct de vedere cultural, populaţia majoritară și minoritățile etnice sunt foarte asemănătoare – celebrează aceleași sărbători şi au aceleaşi tradiţii religioase.

Festivalul-forum Moldova multietnică și multiculturală a venit să confirme o dată în plus aceste constatări importante, fiind, totodată, şi o dovadă că în Moldova se poate trăi în pace şi armonie.

#Palatul Republicii #festival #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.