Festivalul-forum Moldova multietnică și multiculturală – o dovadă că în Moldova se poate trăi în pace şi armonie

Un eveniment de excepţie a avut loc în aceste zile la Chişinău. Este vorba de Festivalul-forum Moldova multietnică și multiculturală. Iniţiativa de a organiza această manifestare de amploare a aparţinut organizaţiilor etno-culturale, iar organizatori ai evenimentului au fost comunităţile: ucraineană, găgăuză, rusă, belorusă, poloneză, azeră, bulgară şi roma. În cadrul evenimentului, au evoluat circa 200 de artişti din 15 colective de creaţie din diverse localităţi ale Republicii Moldova: Glodeni, Drochia, Bălţi, Hânceşti, Chirsova, Tvardiţa, Taraclia, Chişinău.

De asemenea, la eveniment au participat şi circa 30 de meşteri populari, care şi-au expus lucrările. Iar pe post de spectatori au fost circa 800 persoane. Astfel, în cadrul unui eveniment comun s-au adunat în jur de 1000 de reprezentanţi ai tuturor etniilor ce locuiesc în Moldova.

Diverşi vorbitori au menţionat importanţa evenimentului, dar şi necesitatea de a colabora în continuare. De aceea, ideea de a constitui o organizaţie obştească a colectivelor de creaţie și organizațiilor etno-culturale pentru schimb de experienţă şi promovarea diversității culturale a fost susţinută unanim. La fel a fost salutată şi altă idee importantă – ca 2024 să devină anul susţinerii, studierii şi dezvoltării colectivelor de creaţie etno-folclorice, dar şi a meşterilor populari.

Unii vorbitori au menţionat că nu este întâmplător faptul că forumul-festival se desfăşoară în ajunul sărbătorii tradiţionale Mărţişor, deopotrivă iubită, apreciată şi celebrată de toţi locuitorii Republicii Moldova.

Atmosfera prietenească şi armonia au fost cele două elemente definitorii ale acestui eveniment de excepţie şi care încă o dată parcă a venit să confirme tezele şi rezultatele expuse în ultimul etno-barometru efectuat în Moldova în 2020 de către Centrul de Analiză și Investigații în Sociologie, Politologie și Psihologie „CIVIS” cu suportul financiar al Oficiului Înaltului Comisar OSCE pentru minorități naționale (ÎCMN) pentru a sprijini Guvernul Republicii Moldova în implementarea Strategiei pentru consolidarea relațiilor interetnice pentru anii 2017-2027.

Una din principalele concluzii ale etno-barometrului a fost că „minorităţile naționale se simt moldoveni, dar cu identități multiple”. O altă constatare a etno-barometrului a fost că, „compartimentarea lingvistică nu dăunează unității civice și culturale”.

„Chiar și atunci când se socializează în propriile comunități lingvistice, minoritățile naționale din Moldova demonstrează un atașament la fel de remarcabil față de Republica Moldova, considerând-o atât ca patrie/casă, cât și ca stat. Majoritățile și minoritățile își construiesc identitatea civică într-un mod foarte similar și atribuie o importanță comparabilă determinanților civici ai identității lor, cum ar fi locul de naștere, locul de reședință și deținerea cetățeniei moldovenești”, au menționat organizatorii.

De asemenea, etno-barometrul nota că, din punct de vedere cultural, populaţia majoritară și minoritățile etnice sunt foarte asemănătoare – celebrează aceleași sărbători şi au aceleaşi tradiţii religioase.

Festivalul-forum Moldova multietnică și multiculturală a venit să confirme o dată în plus aceste constatări importante, fiind, totodată, şi o dovadă că în Moldova se poate trăi în pace şi armonie.

#Palatul Republicii #festival #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania vizată de perchezițiile desfășurate de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) într-un dosar de escrocherie și insolvabilitate intenționată este SRL „Agrounire”, arată o investigație publicată de Ziarul de Gardă. Firma a intrat în insolvabilitate în septembrie 2025, după ce a declarat instanței că nu mai dispunea de mijloace pentru achitarea datoriilor ajunse la scadență.

Potrivit investigației, dosarul penal ar fi pornit în urma plângerilor depuse de doi agenți economici de la care „Agrounire” cumpărase floarea-soarelui și față de care acumulase datorii. PCCOCS suspectează că scopul unor operațiuni ar fi fost evitarea achitării mărfii și înstrăinarea fictivă a activelor companiei.

Cifrele prezentate în investigație scot la iveală situația financiară declarată de companie înainte de insolvabilitate. La 26 august 2025, „Agrounire” s-a adresat Judecătoriei Chișinău și a cerut deschiderea propriei proceduri de insolvabilitate, susținând că intenționează să-și restructureze activitatea.

Compania declara atunci datorii de aproximativ 74 de milioane de lei, în timp ce în cele două conturi bancare ale sale se aflau puțin peste 11 mii de lei. În același timp, „Agrounire” susținea că avea de recuperat circa 41 de milioane de lei de la alte firme și persoane.

Ulterior însă, cifrele datoriilor s-au modificat. Într-o cerere concretizată depusă în instanță, acestea au fost indicate la aproximativ 69 de milioane de lei. Iar tabelul definitiv actualizat al creanțelor, întocmit în ianuarie 2026 de lichidator, indica o masă credală de numai 39,7 milioane de lei.

Unul dintre cele mai controversate elemente descrise de Ziarul de Gardă îl reprezintă o serie de tranzacții efectuate cu puțin timp înainte de solicitarea insolvabilității.

Între 24 iulie și 14 august 2025, „Agrounire” a încheiat 24 de contracte de cesiune cu „WETRADE”, companie afiliată grupului din care face parte și „Agrounire”. Valoarea acestora era de aproximativ 37 de milioane de lei.

Prin aceste contracte, „WETRADE” a transmis către „Agrounire” dreptul de a încasa datorii de la diferite companii și gospodării țărănești. În schimb, „Agrounire” urma să achite către firma afiliată valoarea creanțelor preluate.

Investigația ZdG arată însă că o parte dintre debitorii de la care „Agrounire” trebuia să recupereze banii se aflau ei înșiși în proceduri de insolvabilitate. Tocmai dificultatea recuperării acestor creanțe a fost ulterior invocată de companie printre motivele care au condus la incapacitatea sa de plată.

Mai mult, printre principalii creditori ai „Agrounire” apar două firme afiliate: „Agricore Solutions”, cu o creanță de aproximativ 16,8 milioane de lei, și „WETRADE”, cu peste 3 milioane de lei.

Avocatul a doi dintre creditorii externi, Dorin Ceban, susține că masa credală ar fi fost „umflată artificial”, iar tranzacțiile cu firmele afiliate ar fi urmărit simularea unei stări de insolvabilitate.

Potrivit calculelor invocate de acesta, fără tranzacțiile contestate, „Agrounire” ar fi fost solvabilă în momentul depunerii cererii, iar datoriile scadente reale ar fi fost de aproximativ 17 milioane de lei, nu 65–74 de milioane de lei. Aceste afirmații reprezintă poziția avocatului creditorilor și nu o constatare definitivă a instanței.

Reprezentanții „Agrounire” resping însă acuzațiile. Avocatul companiei, Oleg Mistrean, susține că firma s-a confruntat cu o lipsă reală de lichidități și că scopul contractelor de cesiune a fost tocmai crearea unor surse suplimentare de bani pentru achitarea creditorilor.

Potrivit acestuia, prin cesiuni nu ar fi fost scoase active din patrimoniul „Agrounire”. Avocatul mai afirmă că „WETRADE” a stins datorii bancare ale companiei de aproximativ 22 de milioane de lei, iar „Agricore Solutions” ar fi preluat o altă obligație majoră față de un creditor extern.

Apărarea mai susține că „Agrounire” a stins integral creanțele a 46 de creditori și invocă un control al Serviciului Fiscal de Stat care, potrivit avocatului, nu ar fi constatat operațiuni sau încălcări fiscale care să indice o insolvabilitate intenționată.

Reprezentanții companiei subliniază că informațiile prezentate de PCCOCS constituie, la această etapă, o versiune examinată în cadrul urmăririi penale și nu reprezintă o constatare definitivă privind caracterul tranzacțiilor sau vinovăția persoanelor vizate.