Fiecare al treilea deţinător de card din Moldova este clientul Moldindconbank

Moldindconbank rămâne în continuare lider pe piața cardurilor din Republica Moldova, fapt care demonstrează încrederea cetățenilor în calitatea și serviciile băncii. Potrivit celui mai recent raport al Băncii Naționale a Moldovei, în trimestrul I din 2021, banca deține o cotă de 37,7% din numărul total al cardurilor puse în circulație, atingând un portofoliu de peste 822,6 mii de carduri, dintre cele aproximativ 2,18 milioane emise în țară.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, numărul cardurilor emise de Moldindconbank a crescut cu peste 69,4 mii. Banca deține întâietatea și la capitolele carduri salariale și carduri sociale. Astfel, datele BNM arată că, în primele trei luni ale acestui an, 337,45 mii de moldoveni își primeau salariile prin intermediul Moldindconbank (36,06% din totalul cardurilor salariale).

O pondere și mai mare este în cazul cardurilor sociale – 40,13% sau peste 162 de mii din totalul de 404,9 mii de carduri de acest tip, destinate pentru primirea pensiilor şi indemnizațiilor de la CNAS.

Moldindconbank deține întâietatea și în ceea ce privește numărul și valoarea operațiunilor efectuate cu carduri în trimestrul I din 2021. Peste 10,7 milioane de operațiuni (38,14%), în valoare de 7,24 miliarde lei (35,12%) au fost efectuate cu ajutorul cardurilor emise de Moldindconbank. Timp de un an, numărul tranzacțiilor a crescut cu peste 3 milioane, iar valoarea lor – cu peste 1,65 miliarde de lei.

Instituția financiară deține întâietatea și în ceea ce privește plățile fără numerar. Numărul acestora este de peste 8,4 milioane de tranzacții sau 38,46% din toate plățile efectuate cu cardurile din RM. Valoarea acestora depășește cifra de 2,5 miliarde de lei (36,5%), conform raportului pentru trimestrul I din 2021.

#MICB #carduri #lider #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține că finanțarea oferită Republicii Moldova de Uniunea Europeană este deja prevăzută în cadrul Planului de creștere convenit cu Bruxelles-ul și nu reprezintă o trecere de la o finanțare tehnică la una politică.

„Finanțarea care face parte din planul de creștere cu Uniunea Europeană este deja prevăzută și face parte din programul nostru cu UE. Putem să o numim politică, dar nu cred că este vorba de o schimbare de la tehnic la politic. Parcursul nostru politic spre Uniunea Europeană este clar și cunoscut”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Gavriliță, aceste resurse vor asigura surse financiare suficiente pentru proiectele de investiții, urmând ca detaliile să fie stabilite în cadrul unor discuții suplimentare cu partenerii europeni. „Probabil va exista și un memorandum care va prevedea parametrii și reguli foarte clare, de care să țină cont atât autoritățile, cât și ceilalți parteneri ai noștri”, a explicat oficialul.

Declarațiile ministrului vin pe fundalul unor critici formulate de economistul Veaceslav Ioniță, care a avertizat că Republica Moldova nu va semna un nou acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și că Guvernul se bazează tot mai mult pe finanțarea din partea Uniunii Europene.

Potrivit lui Ioniță, această schimbare explică și atitudinea mai relaxată a autorităților față de dezechilibrele bugetare. „Până acum cinci ani, circa 70% din finanțarea externă venea din surse condiționate, precum FMI. Astăzi, aproximativ 80% vine din partea Uniunii Europene”, a afirmat economistul, subliniind că finanțarea a devenit una predominant politică, pe fondul contextului geopolitic și al războiului din Ucraina.

Economistul avertizează că situația finanțelor publice rămâne fragilă, cu venituri bugetare slabe, cheltuieli orientate spre consum și investiții insuficiente, în timp ce povara datoriei crește. Potrivit acestuia, în anul viitor, Republica Moldova ar urma să se împrumute cu aproximativ 21 de miliarde de lei, iar aproape o treime din sumă va fi destinată plății dobânzilor.

În replică, ministrul Finanțelor insistă că finanțarea din partea Uniunii Europene nu este una conjuncturală, ci derivă dintr-un cadru strategic clar, care urmărește susținerea investițiilor și a parcursului european al Republicii Moldova.