Fiecare al treilea deţinător de card din Moldova este clientul Moldindconbank

Moldindconbank rămâne în continuare lider pe piața cardurilor din Republica Moldova, fapt care demonstrează încrederea cetățenilor în calitatea și serviciile băncii. Potrivit celui mai recent raport al Băncii Naționale a Moldovei, în trimestrul I din 2021, banca deține o cotă de 37,7% din numărul total al cardurilor puse în circulație, atingând un portofoliu de peste 822,6 mii de carduri, dintre cele aproximativ 2,18 milioane emise în țară.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, numărul cardurilor emise de Moldindconbank a crescut cu peste 69,4 mii. Banca deține întâietatea și la capitolele carduri salariale și carduri sociale. Astfel, datele BNM arată că, în primele trei luni ale acestui an, 337,45 mii de moldoveni își primeau salariile prin intermediul Moldindconbank (36,06% din totalul cardurilor salariale).

O pondere și mai mare este în cazul cardurilor sociale – 40,13% sau peste 162 de mii din totalul de 404,9 mii de carduri de acest tip, destinate pentru primirea pensiilor şi indemnizațiilor de la CNAS.

Moldindconbank deține întâietatea și în ceea ce privește numărul și valoarea operațiunilor efectuate cu carduri în trimestrul I din 2021. Peste 10,7 milioane de operațiuni (38,14%), în valoare de 7,24 miliarde lei (35,12%) au fost efectuate cu ajutorul cardurilor emise de Moldindconbank. Timp de un an, numărul tranzacțiilor a crescut cu peste 3 milioane, iar valoarea lor – cu peste 1,65 miliarde de lei.

Instituția financiară deține întâietatea și în ceea ce privește plățile fără numerar. Numărul acestora este de peste 8,4 milioane de tranzacții sau 38,46% din toate plățile efectuate cu cardurile din RM. Valoarea acestora depășește cifra de 2,5 miliarde de lei (36,5%), conform raportului pentru trimestrul I din 2021.

#MICB #carduri #lider #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că statul nu va încasa niciun leu la bugetul de stat în urma procesului de evaluare și reevaluare a bunurilor imobile ale populației. Potrivit oficialului, actualizarea valorilor cadastrale nu generează venituri pentru bugetul central, ci servește exclusiv drept bază de referință pentru impozitele stabilite de autoritățile locale.

„Dacă prin stat vă referiți la bugetul de stat, răspunsul este zero. Bugetul de stat nu urmează să încaseze nimic din aceste modificări”, a subliniat Gavriliță. El a explicat că impozitul pe bunurile imobile este o prerogativă integrală a autorităților publice locale, iar fiecare primărie, prin deciziile consiliilor locale sau municipale, stabilește cotele, eventualele facilități și scutiri, precum și categoriile de contribuabili vizați.

Ministrul a precizat că rolul Guvernului a fost de a asigura transparență și o evaluare mai apropiată de valoarea reală a proprietăților, fără ca acest lucru să implice automat majorarea impozitelor. „Este de datoria primăriilor să-și revadă impozitele și să le ajusteze astfel încât să corespundă realităților și posibilităților cetățenilor”, a adăugat el.

În acest context, Gavriliță a reiterat că decizia finală privind nivelul impozitului aparține exclusiv autorităților locale, iar Guvernul nu intervine în stabilirea cotelor.

Anterior, directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, impozitul pe imobil ar putea crește chiar și de până la trei ori, în cazul în care autoritățile publice locale nu vor ajusta coeficienții de impozitare.

În prezent cota minimă a impozitului pe imobil este de 0,05%, iar în Chișinău – 0,185%.