Fiecare al treilea deţinător de card din Moldova este clientul Moldindconbank

Moldindconbank rămâne în continuare lider pe piața cardurilor din Republica Moldova, fapt care demonstrează încrederea cetățenilor în calitatea și serviciile băncii. Potrivit celui mai recent raport al Băncii Naționale a Moldovei, în trimestrul I din 2021, banca deține o cotă de 37,7% din numărul total al cardurilor puse în circulație, atingând un portofoliu de peste 822,6 mii de carduri, dintre cele aproximativ 2,18 milioane emise în țară.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, numărul cardurilor emise de Moldindconbank a crescut cu peste 69,4 mii. Banca deține întâietatea și la capitolele carduri salariale și carduri sociale. Astfel, datele BNM arată că, în primele trei luni ale acestui an, 337,45 mii de moldoveni își primeau salariile prin intermediul Moldindconbank (36,06% din totalul cardurilor salariale).

O pondere și mai mare este în cazul cardurilor sociale – 40,13% sau peste 162 de mii din totalul de 404,9 mii de carduri de acest tip, destinate pentru primirea pensiilor şi indemnizațiilor de la CNAS.

Moldindconbank deține întâietatea și în ceea ce privește numărul și valoarea operațiunilor efectuate cu carduri în trimestrul I din 2021. Peste 10,7 milioane de operațiuni (38,14%), în valoare de 7,24 miliarde lei (35,12%) au fost efectuate cu ajutorul cardurilor emise de Moldindconbank. Timp de un an, numărul tranzacțiilor a crescut cu peste 3 milioane, iar valoarea lor – cu peste 1,65 miliarde de lei.

Instituția financiară deține întâietatea și în ceea ce privește plățile fără numerar. Numărul acestora este de peste 8,4 milioane de tranzacții sau 38,46% din toate plățile efectuate cu cardurile din RM. Valoarea acestora depășește cifra de 2,5 miliarde de lei (36,5%), conform raportului pentru trimestrul I din 2021.

#MICB #carduri #lider #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.