Fiecare al treilea moldovean este sărac. Ministra Muncii, Plugaru: Metodologia e sovietică și nu reflectă tot sprijinul

Datele actuale publicate de Biroul Național de Statistică cu privire la rata sărăciei din Republica Moldova nu reflectă tot sprijinul acordat de guvern, a declarat, ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, în cadrul emisiunii Rezoomat de la Realitatea TV, unde ministra a fost întrebată dacă moldovenii trăiesc, într-adevăr, mai bine și dacă autoritățile contestă datele statistice.

Potrivit Biroul Național de Statistică, rata sărăciei absolute a crescut în ultimii ani. Dacă în 2021, la începutul mandatului guvernării Partidul Acțiune și Solidaritate, aceasta era de 24,5%, în anul 2024 a ajuns la 33,6%. Situația este și mai gravă în mediul rural, unde sărăcia a atins nivelul de 42%.

Natalia Plugaru a subliniat că autoritățile nu neagă existența sărăciei și nici responsabilitatea statului în combaterea acestui fenomen, însă a atras atenția asupra metodologiei utilizate de BNS. Potrivit acesteia, rata sărăciei este calculată în baza unei metodologii mai vechi, moștenite din spațiul ex-sovietic, care se bazează exclusiv pe nivelul cheltuielilor gospodăriilor.

„Această metodă nu ia în calcul tot suportul pe care statul îl oferă. Compensațiile, medicamentele compensate, alimentația gratuită în școli nu sunt incluse în calcul. Or, aceste forme de sprijin, chiar dacă nu elimină sărăcia, reduc într-o anumită măsură povara asupra familiilor”, a explicat ministra.

Ea a precizat că, spre deosebire de metodologia actuală, Uniunea Europeană și Eurostat calculează sărăcia în funcție de venituri, incluzând indemnizațiile și compensațiile sociale. În acest context, BNS ar calcula deja și rata sărăciei pe baza veniturilor, însă acest indicator nu a fost încă introdus în statistica oficială.

„Nu spunem că moldovenii nu sunt săraci. Recunoaștem existența sărăciei și lucrăm pentru a o reduce. Dar vrem să putem măsura corect dacă politicile și măsurile statului au un impact real”, a mai declarat Plugaru.

Potrivit ministrei, noua metodologie armonizată cu standardele europene ar urma să devină oficială începând cu anul 2027, după finalizarea procesului de cooperare cu Eurostat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#plugaru #saracie #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un număr de 13.810 persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană erau luate la evidență în anul 2025 pe malul drept al Nistrului în calitate de angajați oficiali, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Din total, 57,6% sunt bărbați (7.950 persoane), iar 42,4% femei (5.860 persoane), ceea ce indică o participare semnificativă a forței de muncă din regiune pe piața muncii controlată de autoritățile constituționale.

Distribuția geografică arată o concentrare majoră în municipiul Chișinău, unde activează peste 80% dintre acești salariați. Cei mai mulți provin din orașele Tiraspol, Bender, Slobozia și din localitățile din proximitatea acestora, care cumulează peste 54% din total.

Datele indică și un grad ridicat de formalizare a raporturilor de muncă. Aproximativ 93,85% dintre angajați activează în baza contractelor individuale de muncă, fapt ce confirmă caracterul legal și stabil al relațiilor de serviciu.

În ceea ce privește domeniile de activitate, lucrătorii din regiunea transnistreană sunt prezenți în special în comerțul cu amănuntul, transporturi, învățământul secundar general, construcții, industria de prelucrare, precum și în activități de asistență medicală și farmaceutică.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, aceste evoluții confirmă un nivel avansat de integrare a locuitorilor din stânga Nistrului pe piața muncii de pe malul drept. Autoritățile subliniază că angajații beneficiază de relații de muncă sigure și legale, acces la toate tipurile de concedii și salarii competitive.

Prin participarea lor în sectoare-cheie ale economiei, locuitorii din regiunea transnistreană contribuie direct la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, mai arată datele oficiale.