Filmul „Omul fără linia vieții” va fi lansat în două țări concomitent - Republica Moldova și România

Filmul „Omul fără linia vieții”, în regia Adrianei Vasilcov, va apărea pe marile ecrane din Moldova și România începând cu 30 noiembrie. Lungmetrajul relatează istoria cutremurătoare a lui Ionel Sporea, românul care a inventat lansatorul automat de mingi de tenis de masă.

Tânărul devine o vedetă în lumea sportului, doar că ajunge după gratii fiind învinuit de trădare de patrie, cu sentința dură: 12 ani de pușcărie la Jilava. E eliberat abia după moartea lui Ceaușescu și decide să emigreze în Canada. Astfel, invenția care urma să-l facă bogat și celebru l-a lipsit de identitate și succes. Nouă producție cinematografică are la bază romanul biografic al lui Ionel Sporea “Dincolo de iubire și ură”.

„Viața mea a fost un film și de asta am avut curajul să scriu romanul și apoi să fac scenariul filmului, pentru că într-adevăr a fost o viață incredibilă. Povestea se leagă de la faptul că, în 1985, eu am devenit primul inventator din lume al robotului de antrenament la tenis de masă. Atunci, însă, în România era regimul comunist și totul aparținea statului”, afirmă Ionel Sporea.

Filmul a fost regizat de Adriana Vasilcov, adaptat de ea si Laura Grigore. La realizarea producției au participat peste 80 de actori cu replici și aproximativ 200 de actori de masă.

“După doi ani de muncă cot la cot, am început filmările. Voiam să mă asigur că am pe hârtie ceea ce simt și ce pot reda. Acum înțeleg de ce a trebuit să lupt. Acum văd și simt. Și așa cum eu am găsit ceea ce-mi place și am ales ceea ce-mi place… Așa și publicul meu, mă va găsi și mă va alege”, a menționat Adriana Vasilcov.

Rolul lui Ionel Sporea este jucat în film de actorii români Rareș Andrici și Armand Calotă.

„Este o poveste extraordinară, noi toți care am citit acest scenariu am fost vrăjiți parcă de el. Am împlinit 60 de ani pe platoul de filmare. Trebuia să merg la Roma, dar nu-mi pare rău deloc că eram în Republica Moldova”, spune Armand Calotă, actor.

Din distribuție mai fac parte și alți actori renumiți din Republica Moldova și România, precum Maia Morgenstern, Eugenia Șerban, Carmen Tănase, Armand Calotă, Dana Ciobanu, Petru Oistric, Mihaela Oistric, Sergiu Finiti sau Vasile Zubcu.

„Am fost invitată să mă filmez în această producție de domnul Sporea, cel care este protagonistul poveștii reale. M-am simțit foarte bine în Moldova și le-am spus celor din echipa de filmare că dacă mâine mă vor chema într-un alt proiect, vin neapărat, a menționat Eugenia Șerban, actriță.

Filmările au început în iulie 2022 și s-au încheiat în februarie 2023. În total, s-a filmat timp de 26 de zile la Butuceni și în Chișinău.

„Am jucat teatru în Moldova, dar nu m-am filmat aici niciodată. Am acceptat pentru că am citit scenariul și mi s-a părut foarte ciudat și foarte interesant, afirmă Carmen Tănase, actriță.

Recent, în spațiul public a fost lansat trailerul producției cinematografice, care a adunat deja sute de mii de vizualizări pe paginile de socializare. Pentru a afla mai multe detalii despre film, urmăriți pagina oficială a proiectului. „Omul fără linia vieții” este o producție de House on Mars Entertainment, Maru Sea Production și Dedline Cinema.

#UE #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După ce Ucraina a restricționat mișcarea capitalului, în urma invaziei Rusiei din februarie 2022, Banca Națională (NBU) este în proces de finalizare a unui amplu pachet de liberalizare. Măsurile sunt menite să susțină companiile locale și să atragă noi investitori, costul estimat fiind de 5,5 miliarde de dolari. Oficialii nu au furnizat o dată certă pentru adoptarea măsurilor.

Mai mulți oficiali ai băncii centrale au vorbit cu Reuters despre relaxarea restricțiilor pe mișcările de capital, conform Agerpres. În urmă cu doi ani, NBU a impus restricţii dure asupra ieşirilor de capital şi a înăsprit controlul asupra schimburilor de valută, în ideea de a menţine stabilitatea financiară. În paralel, economia Ucrainei s-a contractat cu aproape o treime în primul an de război.

Pe măsură ce companiile ucrainene s-au adaptat la război au existat solicitări pentru relaxarea restricţiilor vizând mişcările de capital. Graţie ajutoarelor financiare, în valoare de mai multe miliarde de dolari, venite de la partenerii occidentali, economia ucraineană a înregistrat un avans de 5,3%, anul trecut, în timp ce prognozele pentru acest an arată un avans de 3%.

„Va fi cel mai mare pachet de liberalizare a mişcărilor de capital de la debutul invaziei”, a precizat departamentul de comunicare al Băncii Naţionale a Ucrainei.

Printre măsuri ar urma să se afle: acordarea permisiunii de a plăti, parţial, noi dividende non-rezidenţilor, autorizarea plăţilor pentru importurile de servicii şi plata dobânzilor pentru vechile datorii.

O decizie este aşteptată să fie adoptată în curând, au precizat oficialii de la NBU, însă nu au furnizat şi o dată exactă, precizând că se mai lucrează încă la ultimele detalii care vor fi discutate şi cu Fondul Monetar Internaţional, un important susţinător financiar al Ucrainei.

Banca Naţională a Ucrainei a început anul trecut să relaxeze restricţiile impuse mişcărilor de capital. Unul din primii paşi a fost introducerea unui curs de schimb mai flexibil, relaxând cursul de schimb fix pentru hrivna ucraineană. De asemenea, banca centrală a publicat o foaie de parcurs pentru noi măsuri de relaxare, atunci când războiul şi situaţia economică o vor permite.

Printre restricţiile cu care se confruntă, în prezent, companiile din Ucraina se regăseşte atât accesul limitat la achiziţiile de valută, cât şi limite la derularea anumitor plăţi operaţionale.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andri Pişni, a afirmat anterior că banca centrală este aproape de a finaliza prima etapă a liberalizării, în condiţiile în care ajutorul financiar extern vital pentru acest an a fost asigurat.

La data de 1 aprilie 2024, rezervele valutare ale NBU au atins un nivel-record de 43,76 miliarde de dolari. Banca centrală estimează costul noilor măsuri de liberalizare la aproximativ 5,5 miliarde de dolari.

Una dintre cele mai cerute măsuri este posibilitatea firmelor de a plăti pentru importurile de servicii, precum marketing, publicitate şi consultanţă de business, în contextul în care companiile ucrainene încearcă să intre pe noi pieţe şi să urmărească noi oportunităţi de creştere, pentru a contracara pierderile suferite acasă din cauza războiului.