Final de lună de miere la Golful Persic: băncile EAU îngheață conturile Moscovei

Companiile rusești din Emiratele Arabe Unite (EAU) se confruntă cu o nouă criză majoră, după ce băncile locale au început să blocheze și să închidă în masă conturile firmelor cu legături cu Rusia. Potrivit publicației RBK, care citează surse din rândul avocaților și consultanților financiari, între 20% și 30% dintre companiile rusești din EAU au fost deja afectate de controale, restricții operaționale sau închiderea completă a conturilor.

Emiratele, devenite un hub vital pentru comerțul paralel și finanțele rusești după începerea războiului din Ucraina, par acum să-și revizuiască drastic toleranța față de afacerile din Rusia. Numărul firmelor rusești înregistrate în EAU a trecut de 4.000, dar noile măsuri stricte de conformitate și control bancar indică o schimbare de atitudine, cel mai probabil sub presiunea Occidentului.

„Se întâmplă ca un cont să fie închis doar pentru că un client nu a răspuns la un apel telefonic sau nu a trimis un document exact la ora stabilită”, declară Maria Ciumanova, partener FTL Advisers. Băncile solicită uneori până la 20 de documente diferite, legalizate, care trebuie prezentate în decurs de 24 de ore, avertizează specialiștii.

Băncile din EAU sunt în special atente la activitatea economică a companiilor și încearcă să identifice acei clienți care nu desfășoară afaceri reale pe teritoriul țării. Nu doar firmele fictive sunt afectate — inclusiv companii cu activitate legitimă și rulaje consistente au început să raporteze probleme cu băncile.

În plus, băncile monitorizează atent respectarea regimurilor de sancțiuni internaționale. Sunt vizate nu doar companiile aflate direct pe listele negre ale SUA, UE sau Marii Britanii, ci și cele care colaborează cu parteneri sancționați.

Potrivit datelor companiei Uppercase, în 2024 au fost înregistrate în EAU peste 100 de firme noi cu capital rusesc, de 2,5 ori mai multe decât în 2023. Cu toate acestea, aproximativ 14% dintre companiile înregistrate anterior au fost deja închise.

Cele mai multe afaceri rusești deschise în Emirate provin din retail (26%), IT (21%) și producție industrială (14%).

Această „epurare” bancară indică o posibilă repoziționare a EAU între interesele comerciale rusești și presiunea tot mai mare din partea Occidentului pentru a rupe legăturile cu structurile economice care ar putea sprijini indirect efortul de război al Moscovei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dibai #bănci #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.