Finlanda vrea să amplaseze garduri de-a lungul frontierei cu Rusia, de teama imigranţilor

Guvernul de la Helsinki intenţionează să construiască garduri pe segmente ale frontierei Finlandei cu Rusia, în contextul temerilor privind un aflux de imigranţi ca formă de presiune din cauza planului de aderare la NATO.

Guvernul finlandez a elaborat proiecte pentru construirea de garduri noi sau pentru consolidarea celor existente la frontiera cu Rusia.

„Scopul acestei propuneri este să îmbunătăţim capacitatea operaţională a poliţiei de frontieră în contextul ameninţărilor hibride”, a declarat Anne Ihannus, consilieră în cadrul Ministerului finlandez de Interne, citată de Agenţia France-Presse şi de cotidianul Le Monde.

Finlanda se teme că Rusia ar putea facilita un aflux de imigranţi din Orientul Mijlociu şi Africa la frontiera Finlandei, în contextul planului acestei ţări de a adera la NATO împreună cu Suedia. Finlanda are frontieră cu Rusia pe o distanţă de aproape 1.300 de kilometri.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gard #imigranți #Finlanda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.