Băncile ar urma să prezinte fiscului informațiile cu privire la remiterile moldovenilor din străinătate din anul 2024. Acest lucru a fost discutat Serviciul Fiscal de Stat cu reprezentanții Asociației Băncilor din republica Moldova.
De asemenea, fiscul și Asociația Băncilor au făcut un schimb de opinii pentru îmbunătățirea Sistemului Informațional Automatizat „Colectarea informației metode indirecte”, inclusiv majorarea în perspectivă a plafonului stabilit la art. 22611 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal.
Astfel, potrivit legislației fiscale, după cuvintele „conturile de plăţi ale unei persoane fizice” se introduc cuvintele „precum și tranzacțiile efectuate prin sisteme de remitere de bani”, iar după cuvintele „al conturilor respective” se introduc cuvintele „și tranzacțiilor efectuate prin sisteme de remitere de bani.
Ultimele date ale Băncii Naționale a Moldovei relevă că moldoveni care muncesc în străinătate au trimis acasă, în luna martie, echivalentul a 156,3 milioane de dolari, cu 15,2% mai mult față de luna similară a anului precedent.
Rolul remitenţelor în toată lumea, nu doar în Moldova, este de a finanţa consumul. Faptul că aceste remitenţe nu au contribuit în mod direct la creşterea investiţiilor, nu s-au transformat direct în investiţii, este o situaţie absolut normală pentru că factorii principali care au determinat emigrarea şi, respectiv, creşterea remitenţelor au fost de ordin social-economic, adică din cauza sărăciei, cei care au plecat nu au reuşit din surse interne să acopere acest consum. Respectiv, remitenţele în mod logic vin să compenseze această insuficienţă de venituri la nivel local.
Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din Republica Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.
În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.
