Fiul „criminalei de război” Matvienko, sub lupa UE: milioane ascunse în San Marino

Vicepreședinta Parlamentului European pentru combaterea propagandei ruse în UE, Pina Picierno, a solicitat Comisiei Europene introducerea de sancțiuni împotriva lui Serghei Matvienko, fiul președintei Consiliului Federației din Rusia, Valentina Matvienko, pe care l-a acuzat de implicare în sprijinirea agresiunii Kremlinului împotriva Ucrainei.

Picierno a cerut, de asemenea, confiscarea vilei familiei Matvienko din Pesaro, pe malul Adriaticii, evaluată la circa 10 milioane de euro, proprietate dezvăluită anterior de echipa lui Alexei Navalnîi și de jurnaliști italieni. Potrivit eurodeputatei, „UE nu poate rămâne deoparte: apărarea democrației înseamnă lovirea celor care sprijină agresiunea lui Putin și profită de pe urma ei”.

Investigații recente ale presei italiene arată că Serghei Matvienko, în vârstă de 52 de ani, locuiește de mai mulți ani în Italia împreună cu soția sa, dar a transferat active importante ale familiei în San Marino, transformat într-un „nou depozit european al averii Matvienko”, în timp ce Italia rămâne baza lor logistică și rezidențială.

Deși împotriva lui Serghei Matvienko există deja sancțiuni impuse de SUA, Canada și Japonia, iar mama sa este vizată de măsuri restrictive din partea UE, Elveției și altor state, familia continuă să gestioneze nestingherită proprietăți și active pe teritoriul european.

În urma dezvăluirilor, autoritățile din San Marino au anunțat că verifică transferurile de active pentru a stabili dacă au fost ocolite regimul de sancțiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#matvienco #miliarde #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de ulei de floarea-soarelui din Republica Moldova au înregistrat o creștere modestă în primele trei luni ale sezonului curent, iulie–septembrie 2025, depășind nivelul din 2024, dar rămân sub volumele istorice din anii de vârf 2022 și 2023. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, Moldova a livrat în acest interval 4,4 mii tone de ulei, de aproape trei ori mai mult decât anul trecut (1,59 mii tone), însă de aproape 12 ori mai puțin decât în 2023, când se exportaseră 52,4 mii tone.

Creșterea exporturilor este susținută în special de prețuri mai bune. În iulie–septembrie 2025, prețul mediu de export a atins 19,7 lei/kg, cu 12,6% peste nivelul din 2024 și cu 22,3% mai mult decât în 2023. Valoarea totală a exporturilor a ajuns la 87,2 milioane lei, de trei ori mai mult decât anul trecut, dar de aproape zece ori sub recordurile din 2022 și 2023, când depășeau 800 milioane lei.

Economistul notează că un semn pozitiv este revenirea marjei dintre prețul uleiului și cel al semințelor brute, care a urcat la 11,89 lei/kg, după ce în anii trecuți scăzuse dramatic, făcând procesarea aproape nerentabilă. În septembrie 2025, diferența s-a menținut la 10,27 lei/kg, ceea ce oferă speranțe pentru relansarea industriei locale de procesare.

Pe piața exporturilor, compania „Danube Oil Company” SRL din Giurgiulești s-a menținut lider, cu 2 019 tone (46% din total), urmată de „Floarea Soarelui” SA din Bălți (930 tone). Alte firme precum GT „Osadciuc Victor” și „Alionexagro” SRL au exportat câte aproximativ 10% din total, în timp ce „VI Oil Agro” și alți procesatori mai mici au completat clasamentul.

România a rămas principala destinație pentru uleiul moldovenesc, cu 3,6 mii tone (82% din total), urmată de Grecia (168 tone) și Bulgaria (147 tone). Prețurile de export variază între 18,7 lei/kg și 21,1 lei/kg, în funcție de piață.

Balanța comercială a uleiului de floarea-soarelui a înregistrat o ușoară îmbunătățire: exporturile au depășit importurile cu 50%, inversând raportul negativ din 2024. Totuși, comparativ cu performanțele record de acum doi-trei ani, industria locală încă traversează o perioadă dificilă, marcată de declinul capacităților de procesare.