Flota fantomă a lui Putin riscă să provoace un dezastru ecologic

O flotă clandestină formată din vechi petroliere rusești prezintă un risc de dezastru ecologic, scrie Bloomberg.

Petrolierul Turba ar fi trebuit să fie topit de mult. Nava, care este în serviciu de 26 de ani, nu a mai fost supusă unei inspecții complete din 2017, potrivit unei baze de date dedicate promovării transportului în siguranță. De asemenea, nu are asigurare standard și arborează pavilionul unei țări cu o reputație slabă pentru supravegherea siguranței maritime.

Dar, în loc să fie oprită la țărm în Bangladesh, India sau Pakistan pentru dezmembrare, tancul petrolier dat la apă în 1997 încarcă combustibil în portul rusesc Sankt Petersburg.

Pe fondul sancțiunilor UE împotriva Rusiei, Turba a devenit parte dintr-o flotă uriașă de nave fantomă care transportă petrol rusesc în întreaga lume.

Cea mai mare îngrijorare este că unele petroliere mai vechi ar putea să nu fie inspectate și întreținute corespunzător, expunându-le unor accidente catastrofale pe mare.

„Acesta este un dezastru de mediu care așteaptă să se întâmple”, a spus directorul executiv al diviziei de management a Frontline Plc. (unul dintre cei mai mari proprietari de superpetroliere) Lars Barstad.
De regulă, proprietarii încep să ia în considerare posibilitatea demontării petrolierelor după 15 ani de folosință. După 20 de ani, soarta navelor este să ajungă să fie vândute pentru fier vechi.
Ads
Armatorii fac bani cu orice risc

Cu toate acestea, acum armatorii încearcă să mai le folosească câțiva ani, pentru că scoate bani buni de pe urma lor. Sancțiunile împotriva Federației Ruse, introduse pe 5 decembrie anul trecut, obligă navele la trasee mai lungi, crescând cererea și tarifele pentru marfă.

Cel puțin 40 de nave care transportau petrol rusesc în China și India între începutul lunii decembrie și începutul lunii februarie nu aveau asigurare de la membrii International Shipowners Insurers Club sau certificate regulate de management al siguranței, potrivit Equasis, o bază de date privind siguranța maritimă. Trei nave, inclusiv Turba, nu aveau o clasificare care să arate cât de apte să navigheze pe mare erau.

Turba aduce aminte de una dintre cele mai grave scurgeri de petrol din istoria Europei. Petrolierul Prestige s-a rupt în două și a vărsat mii de tone de păcură în largul coastei Spaniei în noiembrie 2002.

Păsările marine, pescuitul, plajele din Spania și Portugalia au fost distruse.

Turba are aceeași vârstă cu Prestige și a preluat recent același tip de marfă din același port rusesc, potrivit companiei de analiză a transportului maritim Kpler.

Există motive întemeiate pentru a renunța la tancurile petroliere care au deja 20 de ani. Adesea, acest lucru se datorează costurilor de menținere a acestora, deoarece cerințele de siguranță și întreținere devin din ce în ce mai împovărătoare.

Rusia a format în secret o flotă de peste o sută de petroliere vechi pentru a eluda restricțiile occidentale privind vânzarea petrolului rusesc după invazia Ucrainei, potrivit brokerilor și analiștilor maritimi.

Federația Rusă, care se bazează foarte mult pe petroliere străine pentru a-și transporta petrolul, a primit peste o sută de nave în acest an prin achiziții directe sau indirecte, potrivit brokerului de transport maritim Braemar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#flota #dezastru #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, critică dur comportamentul grupului Trans-Oil , controlat de milioanrul Vaja Jhashi, în contextul crizei de pe piața uleiului vegetal din Republica Moldova, acuzând holdingul că a ales deliberat să reducă producția și să își suspende activitatea uzinelor pentru a-și maximiza profiturile, afectând astfel securitatea alimentară a țării și fermierii locali.

„Văd în mai multe mass-media articole, în care cu lacrimi de crocodil compania Trans-Oil, prin experții-mercenari, încearcă să justifice micșorarea drastică a producerii uleiului vegetal și problemele sociale la uzinele lor”, a scris Slusari într-o postare pe Facebook.

El întreabă retoric cine a împiedicat holdingul, care controlează prin firme afiliate sute de mii de hectare de teren agricol, să-și aprovizioneze fabricile cu materie primă din propria rețea de producție. În anumite raioane, susține Slusari, compania Global Farming International SRL, cu beneficiarul efectiv fiul lui Vaja Jhashi, ar exploata peste jumătate din terenurile agricole.

„Cineva s-a supărat că nu i s-au permis importuri din Ucraina și a decis să pedepsească țara și populația. A exportat floarea-soarelui ca materie primă și a băgat uzinele în șomaj tehnic”, susține Slusari.

Fostul deputat nu a eziatat să amintească de legăturile oligarhice ale lui Vaja Jhashi, pe care îl descrie ca pe un om „fără nicio legătură cu această țară, în afară de banii stoarși de la fermieri prin off-shore-urile din Cipru și Elveția”.

Slusari acuză și guvernul, care „tradițional se face că plouă”, ignorând pericolul asupra securității alimentare și balanței comerciale. El propune o alternativă: industrializarea la scară mică, prin încurajarea fermierilor locali să investească în procesare proprie.

„Mergeți la Ștefan Vodă, unde un agricultor întors din diaspora produce ulei din producția proprie, face îmbuteliere, are panouri solare și gândește la viitorul acestei țări. Asta e direcția. Nu holdinguri și influență politică, ci fermieri onești și întreprinderi locale”.

Slusari critică în final ceea ce el numește „transolizarea agriculturii Moldovei”, în care piața cerealelor și a uleiului de Vaja Jhashi, un apropiat al oligarhului Vladimir Plahotniuc, și cere guvernului să arate voință politică în sprijinirea agricultorilor mici și mijlocii.

Piața cerealelor este controlată de milionarul Vaja Jhashi – 60%. Acesta este un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc și domină și piața uleiului din Republica Moldova. Jhashi controlează piața prin intermediul grupului de companii TransOil. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața R. Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.