Flota fantomă a lui Putin riscă să provoace un dezastru ecologic

O flotă clandestină formată din vechi petroliere rusești prezintă un risc de dezastru ecologic, scrie Bloomberg.

Petrolierul Turba ar fi trebuit să fie topit de mult. Nava, care este în serviciu de 26 de ani, nu a mai fost supusă unei inspecții complete din 2017, potrivit unei baze de date dedicate promovării transportului în siguranță. De asemenea, nu are asigurare standard și arborează pavilionul unei țări cu o reputație slabă pentru supravegherea siguranței maritime.

Dar, în loc să fie oprită la țărm în Bangladesh, India sau Pakistan pentru dezmembrare, tancul petrolier dat la apă în 1997 încarcă combustibil în portul rusesc Sankt Petersburg.

Pe fondul sancțiunilor UE împotriva Rusiei, Turba a devenit parte dintr-o flotă uriașă de nave fantomă care transportă petrol rusesc în întreaga lume.

Cea mai mare îngrijorare este că unele petroliere mai vechi ar putea să nu fie inspectate și întreținute corespunzător, expunându-le unor accidente catastrofale pe mare.

„Acesta este un dezastru de mediu care așteaptă să se întâmple”, a spus directorul executiv al diviziei de management a Frontline Plc. (unul dintre cei mai mari proprietari de superpetroliere) Lars Barstad.
De regulă, proprietarii încep să ia în considerare posibilitatea demontării petrolierelor după 15 ani de folosință. După 20 de ani, soarta navelor este să ajungă să fie vândute pentru fier vechi.
Ads
Armatorii fac bani cu orice risc

Cu toate acestea, acum armatorii încearcă să mai le folosească câțiva ani, pentru că scoate bani buni de pe urma lor. Sancțiunile împotriva Federației Ruse, introduse pe 5 decembrie anul trecut, obligă navele la trasee mai lungi, crescând cererea și tarifele pentru marfă.

Cel puțin 40 de nave care transportau petrol rusesc în China și India între începutul lunii decembrie și începutul lunii februarie nu aveau asigurare de la membrii International Shipowners Insurers Club sau certificate regulate de management al siguranței, potrivit Equasis, o bază de date privind siguranța maritimă. Trei nave, inclusiv Turba, nu aveau o clasificare care să arate cât de apte să navigheze pe mare erau.

Turba aduce aminte de una dintre cele mai grave scurgeri de petrol din istoria Europei. Petrolierul Prestige s-a rupt în două și a vărsat mii de tone de păcură în largul coastei Spaniei în noiembrie 2002.

Păsările marine, pescuitul, plajele din Spania și Portugalia au fost distruse.

Turba are aceeași vârstă cu Prestige și a preluat recent același tip de marfă din același port rusesc, potrivit companiei de analiză a transportului maritim Kpler.

Există motive întemeiate pentru a renunța la tancurile petroliere care au deja 20 de ani. Adesea, acest lucru se datorează costurilor de menținere a acestora, deoarece cerințele de siguranță și întreținere devin din ce în ce mai împovărătoare.

Rusia a format în secret o flotă de peste o sută de petroliere vechi pentru a eluda restricțiile occidentale privind vânzarea petrolului rusesc după invazia Ucrainei, potrivit brokerilor și analiștilor maritimi.

Federația Rusă, care se bazează foarte mult pe petroliere străine pentru a-și transporta petrolul, a primit peste o sută de nave în acest an prin achiziții directe sau indirecte, potrivit brokerului de transport maritim Braemar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#flota #dezastru #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.