FMI a publicat marţi raportul „Stabilitatea Financiară Globală”, în care avertizează că „într-un scenariu foarte advers” şi cu „această măsură prin care băncile centrale din toată lumea îşi ajustează agresiv politicile pentru a face faţă presiunilor preţurilor”, se pot produce notabile reduceri ale preţurilor locuinţelor.
„Multe economii avansate şi pieţe emergente se pot confrunta cu riscuri legate de piaţa locuinţelor pe măsură ce cresc ratele ipotecare şi se înăspresc condiţiile de creditare, ceea ce îi alungă pe posibilii împrumutaţi de pe piaţă”, subliniază în raport directorul financiar al FMI, Tobias Adrian.
Odată cu majorarea ratelor ipotecare, vor creşte şi costurile de îndatorare şi condiţiile de creditare vor deveni mai stricte, ceea ce ar putea conduce la „o puternică scădere a preţurilor locuinţelor”, în special în ţările cu o mai mare proporţie a datoriei ipotecare cu rată variabilă, care depinde direct de deciziile băncilor centrale.
De la începutul pandemiei, reaminteşte FMI, preţurile locuinţelor s-au majorat cu peste 20% în unele ţări, din diferite motive, printre care dobânzile de referinţă scăzute din ultimii ani, precum şi reducerea stocului, ca urmare a blocării lanţurilor de aprovizionare globale, printre alte motive.
„Gravitatea şi implicaţiile macroeconomice ale unui shock care să se producă pe piaţa locuinţelor va depinde în mod crucial de gradul de corecţie al preţului locuinţelor şi de distribuţia datoriei gospodăriilor”, punctează FMI.
În China, de exemplu, încetinirea din sectorul imobiliar s-a acutizat deoarece o puternică scădere a vânzărilor de locuinţe pe durata de izolare a exacerbat lipsa de lichiditate a dezvoltatorilor imobiliari, ceea ce a generat riscuri mai mari legate de solvenţă.
De fapt, avertizează FMI, falimentele dezvoltatorilor imobiliari din gigantul asiatic se pot extinde în sectorul bancar, afectând atât băncile mici, cât şi pe cele naţionale.
Sectorul bancar rezistă
Nivelurile ridicate de capital şi amplele rezerve de lichiditate au consolidat rezilienţa sectorului bancar mondial. De altfel, conform ultimului Global Bank Stress Test al FMI, într-un scenariu de înăsprire abruptă şi profundă a condiţiilor de finanţare, care vor duce economia globală într-o recesiune în 2023, majoritatea băncilor din economiile avansate vor continua să fie rezistente.
Însă, atrage atenţia FMI, până la 29% dintre băncile din pieţele emergente nu vor îndeplini cerinţele de capital.
Una dintre problemele nerezolvate ale economiilor pieţelor emergente, semnalează raportul, este realizarea de semnificative investiţii verzi pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi adaptarea la efectele fizice ale schimbărilor climatice.
„Finanţele sustenabile au crescut rapid, dar economiile din pieţele emergente şi în dezvoltare continuă să fie dezavantajate”, semnalează FMI.
De aceea, adaugă instituţia financiară internaţională, este important ca partea guvernamentală să promoveze finanţarea climatică privată, în special în economiile menţionate.
Recomandări pentru factorii politici
Instituţia condusă de Kristalina Georgieva a formulat în raport o serie de recomandări pentru responsabilii politici, bănci şi instituţii economice.
Băncilor centrale FMI le cere să continue să acţioneze „cu determinare” pentru a reduce inflaţia şi să pună în practică „o comunicare clară” privind deciziile lor, care „va fi crucială pentru a păstra credibilitatea şi a evita volatilitatea pieţei”.
Responsabililor politici şi instituţiilor financiare le recomandă „o combinaţie atent calibrată” de instrumente care să includă măsuri macroprudenţiale, intervenţii pe piaţa valutară şi măsuri de fluxuri de capital.
„Înăsprirea condiţiilor de finanţare trebuie calibrate cu grijă, cu scopul de a evita condiţiile de piaţă dezordonate care ar putea pune într-un pericol nejustificat stabilitatea financiară”, mai semnalează raportul.
