Fondul Rutier, golit de despăgubiri! Investiții minime în utilaje, dar zeci de milioane pentru litigii pierdute

În anul 2024, Republica Moldova a cheltuit aproximativ 1,95 miliarde de lei din Fondul Rutier pentru întreținerea și reparația a circa 6000 de kilometri de drumuri, potrivit unui raport oficial.

Cea mai mare parte a fondurilor – 674,3 milioane de lei – a fost alocată pentru lucrări de întreținere curentă. Aproximativ 650 milioane de lei au fost utilizate pentru reparații capitale ale drumurilor și podurilor, iar 194,35 milioane de lei (aproximativ 10% din buget) au fost cheltuiți pentru activități de administrare.

O sumă importantă din aceste fonduri, respectiv aproape 121 milioane de lei, a fost destinată acoperirii despăgubirilor acordate companiilor străine implicate în proiecte de reabilitare a drumurilor, ca urmare a unor litigii internaționale.

Astfel, aproape 90 milioane de lei au fost plătite în urma unui arbitraj cu compania românească Pa & Co International, iar peste 31 milioane de lei au fost transferate firmei spaniole Aecom Inocsa SLU.

În schimb, pentru achiziția de tehnologii, utilaje și echipamente s-au cheltuit doar 10,4 milioane de lei, ceea ce reprezintă 0,5% din bugetul total al Fondului Rutier pentru 2024.

Deși Parlamentul a aprobat în mai 2023 reorganizarea Administrației de Stat a Drumurilor într-o societate pe acțiuni cu capital integral de stat, instituția rămâne în continuare o întreprindere de stat. Raportul nu oferă explicații privind motivele pentru care reorganizarea sau fuziunea nu au fost implementate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#drumuri #despagubiri #companii #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova mizează pe mecanisme mai flexibile și pe dezvoltarea pieței freelancerilor pentru a impulsiona revenirea diasporei. Declarația a fost făcută de ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Oficialul a admis că readucerea moldovenilor plecați peste hotare nu este un proces simplu, mai ales pentru locurile de muncă industriale.

„Eu cred că o să fie mai greu să îi aduceți să fie lăcătuși sau să lucreze la strung într-o uzină”, a spus ministrul.

Potrivit lui Osmochescu, cheia este crearea unor condiții mai atractive și previzibile pentru cei din diasporă.

„Diaspora poate fi adusă acasă prin reguli foarte clare de joc, prin crearea unor mecanisme în Republica Moldova care sunt cu mult mai facile pentru ei”, a declarat acesta.

Unul dintre instrumentele pe care mizează autoritățile este legea freelancerilor, unde deja sunt înregistrați peste 1.000 de utilizatori. Ministrul a precizat că Guvernul intenționează să extindă acest segment al economiei.

„Noi dorim să deschidem în continuare piața freelancerilor. În Statele Unite, de exemplu, peste 30% din cei angajați lucrează în acest regim”, a menționat Osmochescu.

În același timp, oficialul a recunoscut că această soluție nu acoperă nevoile investitorilor mari, care vor să deschidă fabrici și au nevoie de sute de angajați, subiect asupra căruia autoritățile urmează să vină cu măsuri suplimentare.