Forbes: Mai mulți miliardari născuți în Rusia se dezic de originea lor și nu vor să mai fie considerați „ruși”

18 Apr. 2022, 07:36
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Apr. 2022, 07:36 // Actual //  bani.md

Unii dintre cei mai bogați oameni născuți în Rusia cer Occidentului să nu-i mai considere „ruși”. Printre ei se numără fondatorul companiei Telegram și cofondatorul băncii digitale Revolut.

Este vorba despre miliardari care s-au stabilit în alte țări și care au și alte cetățenii. Fie că le este frică de sancțiunile economice, fie că s-au opus dintotdeauna regimului de la Kremlin, ei solicită acum public să nu fie numiți ruși.

„Forbes”, revistă americană celebră pentru topurile sale cu miliardari, a relatat recent despre câteva astfel de exemple, precizând că de la anexarea Crimeei în 2014 și invadarea Ucrainei, în februarie, 34 de miliardari ruși au fost sancționați de SUA, Marea Britanie sau Uniunea Europeană. Autoritățile le-au înghețat activele, le-au sechestrat superiahturile și le-au imobilizat avioanele la sol, iar „Forbes” a observat o tendință în creștere în ultimii ani, dar mai ales în ultimele luni: mulți miliardari, chiar dacă mai păstrează legături cu Rusia, nu vor să fie numiți ruși.

Unul dintre ei este Pavel Durov. Are 37 de ani, s-a născut în Sankt Petersburg, a creat rețeaua socială rusă VKontakte, dar a plecat din companie după ce a avut neînțelegeri, pe teme de cenzură, cu alți acționari care erau apropiați de Putin, printre care Alișer Usmanov. A făcut apoi aplicația de mesagerie criptată Telegram – acum un instrument de comunicare esențial pentru ucraineni. „Pavel a părăsit Rusia cu mulți ani în urmă, fără intenția de a se mai întoarce”, a declarat un purtător de cuvânt pentru Forbes. Durov locuiește în Dubai acum, unde se află și sediul Telegram, și a dorit să se știe că a devenit cetățean francez anul trecut. (Se pare că are, de asemenea, și un pașaport eliberat de autoritățile din St. Kitts și Nevis).

Igor Buhman, fondatorul Playrix

Igor Buhman a spus o poveste similară. El și fratele său, Dmitri, au crescut în Vologda, la aproximativ 500 km nord-est de Moscova, unde au înființat compania de jocuri video pentru telefoane mobile Playrix, în 2004. Și-au mutat afacerea în Irlanda în 2013, dar au în continuare mii de angajați, împărțiți între Rusia și Ucraina. Soții Buhman, care acum locuiesc la Londra, au cerut „Forbes” să fie incluși pe lista de cetățeni ai Israelului, unde au emigrat în 2016, și nu ai Rusiei.

Nik Storonsky, fondatorul Revolut

Nik Storonsky, în vârstă de 37 de ani, este cofondator al băncii digitale Revolut, cu sediul la Londra. A crescut în Rusia, dar a plecat la vârsta de 20 de ani. Storonski, care a criticat războiul, are dublă cetățenie, britanică și rusă, dar în CV-ul său consemnează doar: „Nik este cetățean britanic”.

Eugen Șvidler, bunul prieten al lui Roman Abramovici

Alții au legături mult mai profunde cu lumea afacerilor și lumea politică din Rusia. De pildă, Eugen Șvidler (Eugene Shvidler) este cunoscut ca fiind cel mai bun prieten și partener de afaceri al lui Roman Abramovici, unul oligarhii ruși vizați de noul val de sancțiuni decise după invadarea Ucrainei.

În martie, guvernul britanic l-a sancționat pe Șvidler, care locuiește la Londra, pentru legăturile sale „strânse” de afaceri cu Abramovici. Șvidler deține participații în companii ruse din domeniul oțelului și al nichelului, dar a insistat mult timp că nu este rus. „Domnul Shvidler nu este și nu a fost niciodată cetățean al Federației Ruse”, a declarat pentru Forbes un asociat al omului de afaceri, care a precizat că nu vorbește în numele miliardarului. Este adevărat că Shvidler s-a născut într-o regiune sovietică, dar din punct de vedere tehnic, nu a avut niciodată un pașaport rusesc și este cetățean al SUA din 1994 și al Regatului Unit din 2010, a precizat asociatul lui.

Len Blavatnik, investitor la Warner Music

Len Blavatnik, născut în Ucraina sovietică, a crescut în Rusia și a emigrat în America în 1978, la vârsta de 21 de ani. A făcut avere în afaceri rusești din domeniul petrolului și aluminiului avându-l ca partener pe oligarhul Viktor Vekselberg, sancționat de Marea Britanie și SUA pentru „legături strânse” cu Vladimir Putin. Blavatnik, care nu a intrat sub incidența sancțiunilor, a ieșit din afacerile din Rusia și în prezent este cunoscut pentru investițiile în afaceri non-rusești precum Warner Music, producătorul de produse chimice LyondellBassell și brandul de modă Tory Burch, dar și pentru donațiile importante la Stanford, Harvard și Oxford, unde banii săi au stârnit controverse.

Blavatnik insistă că este cetățean american și britanic și, după cum a precizat purtătorul său de cuvânt pentru Forbes în 2018, „nu este rus, nu a fost niciodată rus și nu este un oligarh”.

Iuri Milner, investitor important în Silicon Valley

Și mai este și cazul lui Iuri Milner. Cel mai influent investitor în tehnologie din Rusia, a fost unul dintre primii susținători ai Facebook și Twitter prin intermediul fondului său de risc, DST Global. Printre primii săi susținători se numără VTB Bank, deținută de statul rus, și o filială a gigantului Gazprom, ambele entități aflându-se astăzi sub sancțiuni. Un alt binefăcător al lui a fost Alișer Usmanov, oligarh celebru, sancționat de UE, Marea Britanie și SUA, deși consideră sancțiunile neîndreptățite.

Milner este în prezent un investitor proeminent în Silicon Valley, care nu a fost sancționat și care a condamnat războiul, încercând de mult timp să se distanțeze de Rusia. Are 60 de ani, s-a născut la Moscova și a studiat fizica la Universitatea de Stat din Moscova, dar subliniază că din 1999 este cetățean al Israelului – unde s-a mutat în 2005 – și este rezident în California din 2014. El susține că 97 la sută din averea personală a fost făcută în afara Rusiei, țară în care nu a mai fost din 2014 și unde nu are proprietăți, în timp ce pe Vladimir Putin nu l-a întâlnit niciodată. În aprilie 2020, pe lista sa anuală de miliardari, revista Forbes l-a reclasat pe Iuri Milner, transferându-l de pe lista cu miliardari ruși pe lista cu miliardari israelieni.

 

 

 

Realitatea Live

19 Mai 2025, 15:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Mai 2025, 15:17 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au înregistrat un declin dramatic în sezonul iulie 2024 – aprilie 2025, în contextul unei recolte afectate de secetă și al unei competiții acerbe pe piața regională. Potrivit analizei realizate de Iurie Rija, director executiv al Asociației Agrocereale, porumbul a fost cea mai afectată cultură agricolă din punct de vedere comercial în acest sezon, cu o prăbușire de 68% a volumelor exportate față de anul precedent.

În total, Moldova a exportat 138.358 tone de porumb, față de 434.104 tone în sezonul anterior, iar față de sezonul record 2021–2022 (1,4 milioane tone), scăderea este de aproape 90%. Această reducere abruptă este explicată în principal prin producția agricolă slabă din 2024, afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, care a limitat stocurile disponibile pentru export.

Prețul mediu de export al porumbului a crescut la 4,25 lei/kg, față de 3,28 lei/kg în sezonul anterior, însă rămâne sub nivelurile din anii agricoli de vârf (4,73 lei/kg în 2021–2022 și 5,04 lei/kg în 2022–2023). Valoarea totală a exporturilor a fost de 588,3 milioane lei, în scădere cu 59% față de 2023/2024 și cu 91% față de sezonul record.

Graficul exporturilor arată o contractare severă în a doua jumătate a anului 2024, urmată de o revenire timidă în 2025. În februarie au fost exportate 22.304 tone, în martie – 31.444 tone, iar în aprilie – 33.209 tone, luna aprilie fiind prima care a depășit nivelul aceleiași luni din anul anterior. Această revenire a fost determinată și de un preț mai atractiv: în aprilie 2025, porumbul moldovenesc s-a vândut la 4,43 lei/kg, încurajând reluarea livrărilor externe.

Vârful sezonului fusese însă atins în august 2024, când prețul a urcat până la 5,48 lei/kg, pe fondul panicii cauzate de secetă și al ofertei reduse. Ulterior, prețurile au scăzut treptat, odată cu revenirea pe piață a ofertei din Ucraina.

În perioada ianuarie – aprilie 2025, Turcia a devenit principala destinație de export pentru porumbul moldovenesc, cu 58.252 tone, depășind România, care a importat doar 25.445 tone. Este pentru prima dată în ultimii ani când România este devansată, semn că traderii moldoveni s-au orientat spre cererea mai activă de pe piața turcă. Grecia a rămas o destinație constantă, cu 12.220 tone.

Din perspectiva prețului mediu obținut: exporturile către Turcia: 4,39 lei/kg, către Grecia: 4,34 lei/kg, către România: 3,87 lei/kg (mai scăzut, din cauza costurilor logistice mai reduse).

În perioada analizată, RUSAGRO-PRIM SRL a fost principalul exportator, cu 26.986 tone, urmat de OROM-IMEXPO SRL (20.614 tone), DEMIR AGRO SRL (11.509 tone) și AGRO-NOVA PRIM SRL (11.102 tone). Remarcabil este absența companiei AGROFLORIS-NORD, altădată jucător major, care nu figurează deloc în topul exportatorilor în acest sezon.

Potrivit lui Iurie Rija, piața moldovenească de porumb este puternic influențată de evoluțiile regionale, în special de cererea constantă a Turciei și reducerea exporturilor rusești, care susțin cotațiile în regiunea Mării Negre. Deși exporturile Ucrainei pun presiune pe preț, recolta rapidă din primăvară în Ucraina ar putea stabiliza tendințele până în vară.

Sezonul 2024–2025 marchează una dintre cele mai slabe performanțe comerciale pentru porumbul moldovenesc din ultimele decenii, dar ultimele luni sugerează o relansare lentă, susținută de prețuri mai bune și reorientarea strategică a exporturilor. Totuși, provocările rămân: producție slabă, competiție regională și adaptare lentă la cerințele pieței internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO