Forbes: Mai mulți miliardari născuți în Rusia se dezic de originea lor și nu vor să mai fie considerați „ruși”

18 Apr. 2022, 07:36
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Apr. 2022, 07:36 // Actual //  bani.md

Unii dintre cei mai bogați oameni născuți în Rusia cer Occidentului să nu-i mai considere „ruși”. Printre ei se numără fondatorul companiei Telegram și cofondatorul băncii digitale Revolut.

Este vorba despre miliardari care s-au stabilit în alte țări și care au și alte cetățenii. Fie că le este frică de sancțiunile economice, fie că s-au opus dintotdeauna regimului de la Kremlin, ei solicită acum public să nu fie numiți ruși.

„Forbes”, revistă americană celebră pentru topurile sale cu miliardari, a relatat recent despre câteva astfel de exemple, precizând că de la anexarea Crimeei în 2014 și invadarea Ucrainei, în februarie, 34 de miliardari ruși au fost sancționați de SUA, Marea Britanie sau Uniunea Europeană. Autoritățile le-au înghețat activele, le-au sechestrat superiahturile și le-au imobilizat avioanele la sol, iar „Forbes” a observat o tendință în creștere în ultimii ani, dar mai ales în ultimele luni: mulți miliardari, chiar dacă mai păstrează legături cu Rusia, nu vor să fie numiți ruși.

Unul dintre ei este Pavel Durov. Are 37 de ani, s-a născut în Sankt Petersburg, a creat rețeaua socială rusă VKontakte, dar a plecat din companie după ce a avut neînțelegeri, pe teme de cenzură, cu alți acționari care erau apropiați de Putin, printre care Alișer Usmanov. A făcut apoi aplicația de mesagerie criptată Telegram – acum un instrument de comunicare esențial pentru ucraineni. „Pavel a părăsit Rusia cu mulți ani în urmă, fără intenția de a se mai întoarce”, a declarat un purtător de cuvânt pentru Forbes. Durov locuiește în Dubai acum, unde se află și sediul Telegram, și a dorit să se știe că a devenit cetățean francez anul trecut. (Se pare că are, de asemenea, și un pașaport eliberat de autoritățile din St. Kitts și Nevis).

Igor Buhman, fondatorul Playrix

Igor Buhman a spus o poveste similară. El și fratele său, Dmitri, au crescut în Vologda, la aproximativ 500 km nord-est de Moscova, unde au înființat compania de jocuri video pentru telefoane mobile Playrix, în 2004. Și-au mutat afacerea în Irlanda în 2013, dar au în continuare mii de angajați, împărțiți între Rusia și Ucraina. Soții Buhman, care acum locuiesc la Londra, au cerut „Forbes” să fie incluși pe lista de cetățeni ai Israelului, unde au emigrat în 2016, și nu ai Rusiei.

Nik Storonsky, fondatorul Revolut

Nik Storonsky, în vârstă de 37 de ani, este cofondator al băncii digitale Revolut, cu sediul la Londra. A crescut în Rusia, dar a plecat la vârsta de 20 de ani. Storonski, care a criticat războiul, are dublă cetățenie, britanică și rusă, dar în CV-ul său consemnează doar: „Nik este cetățean britanic”.

Eugen Șvidler, bunul prieten al lui Roman Abramovici

Alții au legături mult mai profunde cu lumea afacerilor și lumea politică din Rusia. De pildă, Eugen Șvidler (Eugene Shvidler) este cunoscut ca fiind cel mai bun prieten și partener de afaceri al lui Roman Abramovici, unul oligarhii ruși vizați de noul val de sancțiuni decise după invadarea Ucrainei.

În martie, guvernul britanic l-a sancționat pe Șvidler, care locuiește la Londra, pentru legăturile sale „strânse” de afaceri cu Abramovici. Șvidler deține participații în companii ruse din domeniul oțelului și al nichelului, dar a insistat mult timp că nu este rus. „Domnul Shvidler nu este și nu a fost niciodată cetățean al Federației Ruse”, a declarat pentru Forbes un asociat al omului de afaceri, care a precizat că nu vorbește în numele miliardarului. Este adevărat că Shvidler s-a născut într-o regiune sovietică, dar din punct de vedere tehnic, nu a avut niciodată un pașaport rusesc și este cetățean al SUA din 1994 și al Regatului Unit din 2010, a precizat asociatul lui.

Len Blavatnik, investitor la Warner Music

Len Blavatnik, născut în Ucraina sovietică, a crescut în Rusia și a emigrat în America în 1978, la vârsta de 21 de ani. A făcut avere în afaceri rusești din domeniul petrolului și aluminiului avându-l ca partener pe oligarhul Viktor Vekselberg, sancționat de Marea Britanie și SUA pentru „legături strânse” cu Vladimir Putin. Blavatnik, care nu a intrat sub incidența sancțiunilor, a ieșit din afacerile din Rusia și în prezent este cunoscut pentru investițiile în afaceri non-rusești precum Warner Music, producătorul de produse chimice LyondellBassell și brandul de modă Tory Burch, dar și pentru donațiile importante la Stanford, Harvard și Oxford, unde banii săi au stârnit controverse.

Blavatnik insistă că este cetățean american și britanic și, după cum a precizat purtătorul său de cuvânt pentru Forbes în 2018, „nu este rus, nu a fost niciodată rus și nu este un oligarh”.

Iuri Milner, investitor important în Silicon Valley

Și mai este și cazul lui Iuri Milner. Cel mai influent investitor în tehnologie din Rusia, a fost unul dintre primii susținători ai Facebook și Twitter prin intermediul fondului său de risc, DST Global. Printre primii săi susținători se numără VTB Bank, deținută de statul rus, și o filială a gigantului Gazprom, ambele entități aflându-se astăzi sub sancțiuni. Un alt binefăcător al lui a fost Alișer Usmanov, oligarh celebru, sancționat de UE, Marea Britanie și SUA, deși consideră sancțiunile neîndreptățite.

Milner este în prezent un investitor proeminent în Silicon Valley, care nu a fost sancționat și care a condamnat războiul, încercând de mult timp să se distanțeze de Rusia. Are 60 de ani, s-a născut la Moscova și a studiat fizica la Universitatea de Stat din Moscova, dar subliniază că din 1999 este cetățean al Israelului – unde s-a mutat în 2005 – și este rezident în California din 2014. El susține că 97 la sută din averea personală a fost făcută în afara Rusiei, țară în care nu a mai fost din 2014 și unde nu are proprietăți, în timp ce pe Vladimir Putin nu l-a întâlnit niciodată. În aprilie 2020, pe lista sa anuală de miliardari, revista Forbes l-a reclasat pe Iuri Milner, transferându-l de pe lista cu miliardari ruși pe lista cu miliardari israelieni.

 

 

 

Realitatea Live

22 Nov. 2024, 12:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2024, 12:32 // Actual //  Ursu Victor

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău