Forbes: Rusia are nevoie de 230 de ani și 100 de milioane de morți ca să cucerească toată Ucraina

Dacă va continua în ritmul actual de avans și cu același nivel al pierderilor, armatei ruse i-ar trebui aproximativ 230 de ani și peste 100 de milioane de militari căzuți pentru a ocupa restul teritoriului Ucrainei care nu este sub controlul Kremlinului, potrivit unei analize Forbes.

Până în prezent, Rusia a ocupat în jur de 19% din teritoriul ucrainean (aproximativ 113.000 km²) din totalul de 603.000 km², iar cele mai importante câștiguri teritoriale au fost obținute în primele săptămâni de la invazie. În tot anul 2024, zona controlată de trupele ruse a crescut cu doar 0,5% din teritoriul Ucrainei.

Datele OSINT ale proiectului DeepState, apropiat de Statul Major al armatei ucrainene, arată că în aprilie 2024, forțele ruse au reușit să ocupe 175 km², în martie — 133 km², iar în februarie — 192 km².

În ciuda pierderilor uriașe — estimate de Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS) la aproape 800.000 de morți și răniți — armata rusă reușește să își completeze lunar efectivele cu aproximativ 30.000 de noi recruți. Mulți dintre răniți se întorc pe front, iar fluxul de soldați rămâne constant, a declarat comandantul forțelor SUA în Europa, generalul Christopher Cavoli.

Potrivit lui Cavoli, în aprilie 2025, efectivele ruse din Ucraina au atins un număr-record de 600.000 de soldați, aproape dublu față de începutul invaziei. În opinia sa, Kremlinul se pregătește pentru un război de uzură prelungit, cu potențial de extindere dincolo de granițele Ucrainei. „Regimul de la Moscova și-a reconfigurat structura militară, economică și socială pentru a susține o confruntare de durată cu Occidentul”, a avertizat generalul american.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.