Fosta soție a lui Jeff Bezos a donat 2,7 miliarde de dolari

Miliardara MacKenzie Scott, fosta soție a lui Jeff Bezos, a donat 2,7 miliarde de dolari la mai multe organizații caritabile. Averea ei este de aproximativ 60 de miliarde de dolari și a fost obținută după divorțul de Bezos, aceasta și-a luat angajamentul de a dona o mare parte din bani, scrie BBC.

Într-o postare pe blogul personal, Scott spune că și-a dorit să trimită anii celor „care au fost subfinanțați și uitați de-a lungul timpului”. Ea spune că a ales 286 de organizații caritabile care se ocupă de lupta împotriva inegalităților rasiale și cu susținerea artelor și educației.

Mackenzie Scott este une dintre cele mai bogate femei din lume. Ea a obținut o mare parte a averii sale după divorțul cu Jeff Bezos, în prezent cel mai bogat om al planetei. În urma divorțului, Scott a obținut 4% din acțiunile Amazon.

La sfârșitul anului trecut, Scott a mai donat patru miliarde de dolari. În ciuda acestor donații imense, Scott rămâne totuși a 22-a cea mai bogată persoană din lume, cu 59,5 miliarde de dolari.

În cea mai recentă postare pe blog, Scott a spus că își va redistribui averea și că lucrează cu o echipă de cercetători și cu noul ei soț, un profesor de științe, Dan Jewett, pentru a alege organizațiile caritabile către care să doneze banii.

„În acest efort, suntem mânați de credința că este bine ca bogăția să nu fie concentrată într-un număr mic de mâini”, a spus Scott.

În 2019 ea s-a alăturat „Giving Pledge”, un angajament al celor mai bogați oameni ai lumii care își doresc să dea înapoi comunității parte din averile lor. Inițiativa a fost pornită de Bill și Melinda Gates și Warren Buffet în 2010. Printre semnatarii este și creatorul Star Wars, George Lucas. Bezos nu s-a alăturat acestui angajament.

#donatii #scott #Bezos

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, într-o declarație pentru BANI.MD, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, suma impozitului pe imobil ar putea crește de până la trei ori, dacă autoritățile publice locale nu vor interveni asupra coeficienților de impozitare.

Potrivit lui Ivan Danii, comparând valorile stabilite în perioada 2004–2011 cu cele rezultate în urma reevaluării recente, majorarea este semnificativă. „Dacă nu se umblă la coeficienții stabiliți de APL-uri, impozitul ar crește automat de trei ori. Asta este realitatea matematică”, a declarat directorul AGCC.

În acest context, oficialul a subliniat importanța consultărilor publice la nivel local. El a îndemnat cetățenii să fie atenți atunci când primăriile supun aprobării coeficienții de impozitare și bugetele locale. „Noi toți suntem cetățeni și trebuie să participăm la aceste consultări. Avem dreptul să contestăm deciziile consiliilor locale”, a precizat Ivan Danii.

Recomandarea Guvernului, potrivit directorului AGCC, este ca eventualele majorări să fie aplicate gradual, pentru a nu pune presiune excesivă asupra populației. „Dacă cineva plătea 100 de lei, să nu ajungă brusc la 300, ci eventual la 150, în funcție de situația economică locală. Nu poți presa cetățeanul”, a explicat acesta, subliniind că plafonarea directă a impozitului ar fi neconstituțională.

Ivan Danii a atras atenția că există riscul ca unele primării să majoreze impozitul chiar și de patru ori, însă politica fiscală este în curs de examinare la nivel parlamentar. Discuții în acest sens au avut loc deja cu Ministerul Finanțelor, iar modificările ar urma să fie analizate pe parcursul anului 2026, având în vedere că noile valori cadastrale vor fi aplicate din 2027.

Un exemplu oferit de directorul AGCC vizează Chișinău, unde cota actuală a impozitului pe imobil este de 0,185%. „Dacă valoarea imobilului crește de trei ori, pentru a menține același nivel al impozitului ca în prezent, coeficientul ar trebui redus la aproximativ 0,08%”, a explicat Ivan Danii.

Totodată, acesta a menționat că primăriile sunt obligate să revizuiască politica fiscală locală o dată la trei ani, practică aplicată pe scară largă și în alte state. „Autoritățile locale au cheltuieli, infrastructură, utilități, administrare – iar acestea trebuie finanțate. Dar soluția nu este presiunea excesivă pe cetățeni, ci un echilibru între taxe, impozite și atragerea investițiilor”, a conchis directorul AGCC.