Fostul premier Natalia Gavrilița a anunțat în ce monedă își păstrează avuția

Îmi păstrez economiile în lei am și un cont la o bancă de la Londra când am muncit în Marea Britanie, a declarat fostul premier Natala Gavrilița în cadrul emisiunii de la Rlive.

Refrindu-se la stabilitatea leului moldovenesc, acesta a spus că datele ne arată că avem o susținere din exterior, respectiv avem intrări de valută, la care se mai adaugă și remitențele. „Trebuie să ne bucurăm că avem o anumită stabilitate și trebuie să ne gândim care sunt acele procese economice care pun exportatorii într-o poziție avantajoasă”, a punctat fostul premier.

În ultima declarație de avere, Natalia Gavrilța declara un cont bancar la maib unde deținea 124 mii de lei, dat și un cont în Marea Britanie pe care avea 5609 lire sterline.

Gavrilița are în proprietate un apartament de 52 de metri pătrați în sumă de 2,7 milioane de lei și un suv Lexus RX 350 în valoare de 17 mii de euro.

Natalia Gavrilița a demisionat din funcția de premier în data de 10 februarie 2023 și a condus din guvernul 6 august 2021. Odată cu învestirea sa, Gavrilița a reformat structura guvernamentală, fiind create 13 ministere, față de nouă câte au fost până la preluarea guvernării. Astfel, patru din ministerele preluate de Guvernul Gavrilița au fost reformate și divizate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.