Fostul preot în armata SUA a demisionat de la Agenția Proprietății Publice. Musteață îi ia locul

Eugeniu Cozonac a demisionat din funcția de șef al Agenției Proprietății Publice, potrivit anunțului din debutul ședinției de Guvern a premierului Natalia Gavrilița.

Fotoliul lui Cozonac a va fi preluat de Alexandru Musteață un fost ofițer SIS, care nu este rudă cu șeful de la SIS care poartă același nume.

Cozonac a fost numit șef la APP în vara anului 2021.

Acesta a activat ca expert în recrutarea și selecția personalului de conducere executiv, inclusiv în companiile Fortune 500.

Este co-fondator al ÎCS Compudava SRL (acum Endava PLC), iar între 2000 și 2004 a fost director executiv al acestei companii. Între 2005 – 2008 a fondat compania Tricertion și a fost director operațional al acesteia. În perioada 2011-2014 a fost director pe strategia digitală a Leading The Way, între 2014-2015 – a fondat și a fost director executiv la compania Firstly, iar între 2016 și 2018 – consultant, cercetător la CarterBaldwin Executive Search.

Din 2019 până în prezent a fost director al companiei Plover LLC specializată în gestionarea investițiilor în companii software.

#cozonac #demisie #APP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi avertizează asupra neregulilor în acordarea ajutoarelor de stat. Este vorba de subvenții de peste 800 milioane lei și scutiri fiscale netransparente, iar unele ajutoare au fost acordate fără notificarea Consiliului Concurenței

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat concluziile auditului privind modul în care au fost acordate ajutoarele de stat în anul 2024, evidențiind lipsa de transparență, criterii neclare de eligibilitate și situații de acordare a sprijinului financiar fără notificarea obligatorie a Consiliului Concurenței.

Potrivit raportului, cele mai importante forme de ajutor de stat au fost subvențiile și scutirile fiscale. Subvențiile și subsidii au însumat 804 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 70% din totalul ajutoarelor de stat evaluate, iar scutirile și reducerile de impozite și taxe s-au ridicat la 318 milioane de lei. Banii au fost direcționați, în principal, către servicii de interes economic general (671 milioane lei), Întreprinderi Mici și Mijlocii (156 milioane lei), protecția mediului (401 milioane lei) și alte domenii cu impact socio-economic.

Auditul a constatat însă că o parte dintre ajutoarele de stat au fost acordate fără notificarea ulterioară obligatorie a Consiliului Concurenței, încălcând procedurile prevăzute de lege. Printre cazurile identificate se numără: Î.S. Radiocomunicații – 24,8 milioane lei (2022), Î.M. Parcul Urban de Autobuze – 36,5 milioane lei (2023) și ajutoare pentru 830 de persoane încadrate în câmpul muncii – 29,6 milioane lei (2023).

Curtea de Conturi subliniază că aceste situații „evidențiază persistența unor practici neconforme, care subminează transparența și previzibilitatea procesului de acordare a ajutoarelor de stat”, întrucât autoritățile nu au respectat obligația de a informa Consiliul Concurenței, instituția responsabilă de evaluarea impactului asupra mediului concurențial.

Raportul include și analiza implementării Schemei regionale pentru investiții realizate în Republica Moldova, unde s-au înregistrat 28 de dosare depuse, 8 contracte semnate în valoare totală de 462 milioane lei, 6 dosare în examinare, 13 în reexaminare și un dosar respins pentru neîndeplinirea criteriilor de eligibilitate. Auditorii atrag atenția că criteriile actuale nu asigură selectarea justă a beneficiarilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, care sunt cele mai dependente de sprijinul statului.