FOTO 50 de elevi au efectuat audituri energetice pentru locuințele a zeci de de familii din țară

Dotați cu echipamente speciale, 50 de tineri din Moldova au mers din casă în casă în 80 de gospodării, unde au efectuat pe parcursul lunii decembrie un audit energetic al locuințelor, cu recomandările corespunzătoare. Instruiți de specialiști în domeniu, elevii au măsurat suprafețele pe care iese căldura și intră frigul în locuință, umiditatea, nivelul de ventilare, de CO2, au constatat prezența sau absența mucegaiului și au oferit consultanță.

La activitate au participat elevi ai claselor gimnaziale din opt localități – Andrușul de Jos, Constantinovca, Vișniovca, Pruteni, Grătiești, Chișcăreni, Șoldănești și Chișinău – care fac parte din Școala Verde, un proiect creat în anul 2022 de Alianța pentru Eficiența Energetică și Regenerabile (AEER), în colaborare cu Asociația Jurnaliștilor de Mediu (AJMTEM).

„Ne-a uimit cel mai mult că anume casele construite într-un mod tradițional, bătrânești, mențin cel mai bine căldura și au un nivel de umiditate potrivit. Oamenii au fost foarte încântați că am venit la ei, au fost curioși să vadă aparatele pe care le-am folosit, ce putem testa, care sunt normele din casele lor și care sunt normele medii admisibile”, a povestit Marius Gavriliță, unul dintre membrii echipei „Școala Verde” de la Grătiești.

„Ceea ce au făcut acești tineri este de o importanță și un impact foarte mare pentru populație. Inițial, când am văzut conceptul, eram sceptic privind interesul elevilor, apoi îmi era foarte interesant cum anume o să fie implicați tinerii în această activitate. Astăzi, însă, mă simt foarte impresionat – într-adevăr s-au făcut lucruri foarte bune”, a remarcat coordonatorul de proiecte la People in Need Moldova, Vladislav Scripniciuc, în cadrul evenimentului de premiere a elevilor.

Directoarea executivă AEER, Irina Plis, a menționat că activitatea Școlii Verzi a fost apreciată și peste hotare – șase țări ale Parteneriatului Estic și-au manifestat interesul să preia această experiență.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Deja sunt doi ani de când am început această călătorie minunată cu „Școala verde” și acum deja vedem că elevii și-au sporit capacitatea de a înțelege aspectele energetice și împărtășesc cunoștințele în comunitate. Experiența aceasta este demnă de a fi replicată și pe plan regional”, a spus Irina Plis.

„Din această experiență, am învățat lecția că trebuie să avem mai multă încredere în tineri și în potențialul lor – s-au implicat cu entuziasm și responsabilitate, peste așteptările noastre, ceea ce ne dă speranțe mari față de viitorul acestui stat”, a conchis Lilia Curchi, directoarea executivă a Asociației Jurnaliștilor de Mediu.

Pentru implicarea și contribuția la informarea cetățenilor despre măsurile de depășire a impactului crizei energetice, tinerii au primit diplome și premii – lampă de masă LED și disc extern, eficiente energetic, iar școlile lor au primit câte un voucher în valoare de 5 500 lei, pentru îmbunătățirea iluminatului într-o sală de clasă.

Activitatea de informare a celor 80 de gospodării a fost realizată în cadrul proiectului Asociației Jurnaliștilor de Mediu, „Eficiența energetică – păstrăm căldura, reducem factura”, ca parte a programului „Împreună susținem populația vulnerabilă afectată de criza energetică”, finanțat de Uniunea Europeană, implementat de People in Need Moldova.

#audit energetic #consultanta #elevi #locuinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.