FOTO Ambasadorul SUA a vizitat compania „Rogob”

Compania „ROGOB”, lider pe piața de procesare a cărnii, a fost vizitată, la 22 mai curent, de Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, Kent D. Logsdon și Olena Chepak, Ofițer economic al Ambasadei.

Igor Roșca, fondator al companiei „ROGOB”, și Ludmila Gogu, administrator, au prezentat oaspeților întreprinderea amplasată în Goianul Nou, municipiul Chișinău. Nemijlocit, diplomații americani s-au familiarizat cu cele mai moderne tehnologii de procesare a cărnii, sortimentul variat de produse, dar și proiectele de extindere și tehnologizare a companiei.

În cadrul discuțiilor, au fost abordate următoarele subiecte importante pentru companie, dar și pentru întregul sector de procesare:

Diversificarea vânzărilor prin deschiderea oportunităților de export a produselor procesate din carne. Industria cărnii fiind una de valoare adăugată mare, dar și înglobând resurse umane enorme, are șanse reale de a se extinde regional cu produse de calitate superioară. Sporirea capacităților de export va stimula revitalizarea sectorului zootehnic şi va spori competitivitatea produselor locale.
Investițiile în procesele de automatizare a depozitului de mărfuri finite. La finele lunii iulie, „ROGOB” va pune in funcțiune primul depozit integral automatizat de colectare, sortare automată pe rute a produsului finit. Acest proiect are menirea de minimizare a efortului fizic, asigurarea acurateței maximale în procesul de formare a comenzilor, respectarea principiului FIFO, dar si asigurarea procesului de trasabilitate pe segmentul de depozitare.
Fortificarea prezenței pe piața locală a propriei rețele de comerț. „ROGOB” actualmente înglobează 60 de magazine cu acoperire națională. Anul curent, „ROGOB” a inițiat construcția unui nou magazin, în preajma fabricii de producere, care va oferi cel mai larg sortiment de produse, dar și exclusivități din carne care nu se mai regăsesc în alte magazine.
Producerea de energie „verde”. La finele anului 2022, compania„ROGOB” a instalat un sistem fotovoltaic de capacitate 200 kw pentru producerea energiei electrice. Acest proiect a fost unul de inițiere și de testare, în scopul unei autonomii minimale, dar și pentru asigurarea independenței la punctele critice de consum pe platforma de producere. În perioada 2023-2024, planificăm să extindem parcul fotovoltaic pe suprafețele de acoperire a noilor facilități de producere, care vor fi date in exploatare in anul 2024. Motivele și argumentele de bază care au stat la decizia de a dezvolta in continuare componenta de eficienta energetica au fost investiție reală cu generare de economie minim pe 25 ani si mai mult. La tarifele de azi la electricitate răscumpărarea investițiilor va fi timp de 3.5-4 ani. Acest proiect este un prim pas pentru autonomie adevărată, cu opțiunea de a dezvolta sistemul de acumulare a energiei. La fel, micșorarea indicatorului „carbon footprint” este foarte important pentru viitorul produselor destinate pentru export, indicator care va deveni unul prioritar pentru accesul pe piețele țărilor dezvoltate. Exploatând un astfel de sistem, compania „ROGOB” aduce aportul propriu la ecologizarea mediului, dar și suport indirect la securitatea energetică a țării.

Interlocutorii au făcut și un schimb de opinii pe marginea subiectelor ce țin de debirocratizarea în relațiile cu instituțiile statului, lipsa finanțărilor din partea donatorilor pentru sectorul de procesare a cărnii, dar și subvenționarea activităților inovative și de ecologizare pentru întreprinderile mari de procesare din țară.

#Rogob #ambasadorul SUA #companie #carne

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.