FOTO CCRM și-a setat prioritățile de audit pentru următoarea perioadă. Societatea civilă a fost invitată la discuții

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a organizat azi o masă rotundă cu tematica „Priorități și domenii-cheie pentru auditul public extern”. La acest eveniment au participat reprezentanții unui șir de organizații nonguvernamentale.

Potrivit CCRM, întrunirea dată a fost organizat pentru a răspunde așteptărilor societății. Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) demarează anual procesul de consultare amplă a părților interesate pentru a colecta eventuale tematici și sugestii privind activitatea de audit pe anul următor.

În cadrul evenimentului, echipa Curții de Conturi a prezentat obiectivele și direcțiile prioritare ale Strategiei de dezvoltare a CCRM pentru perioada 2021-2025 și Strategiei de audit a CCRM pentru perioada 2022-2024.

Andrei Munteanu, membru al CCRM a prezentat, de asemenea, cele mai importante aspecte ale organizării procesului de planificare a programului anual de audit, care prevede, între altele, la etapa incipientă de planificare, consultarea opiniei principalelor părți interesate, cu utilizarea diferitor instrumente, platforme și inițiative.

„Prin lansarea apelului către publicul larg, societatea civilă, privind eventualele propuneri de potențialele tematici de audit, CCRM tinde să identifice domeniile pasibile riscurilor, problemele sensibile pentru societate și părțile interesate”, a remarcat Munteanu.

Participanții au făcut schimb de opinii privind problemele și aspectele sensibile pentru societate, care pot fi în atenția Curții de Conturi în cadrul activității de audit public extern, cum ar fi aplicarea taxelor locale, demonopolizarea unor importante servicii din domeniul medicinii și gestionarea fondurilor asigurărilor obligatorii în medicină, eficiența utilizării sistemelor informaționale în sectorul public, achizițiile publice de mică valoare, problematica activității autorităților publice locale etc.

Menționăm că, Curtea de Conturi tinde să promoveze o conlucrare eficientă și activă cu părțile interesate, formatoare de opinie publică, cum ar fi organizațiile nonguvernamentale, pentru a spori impactul activității de audit și, în final, de a schimba spre bine viața cetățenilor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#masă rotundă #tematică #CCRM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Salariile reale vor crește în majoritatea țărilor europene în 2026, după ce puterea de cumpărare a început să se redreseze odată cu temperarea inflației. Turcia se detașează clar în clasament, cu cea mai mare creștere estimată a salariilor reale, de 8,1%, în timp ce marile economii occidentale rămân sub media regională.

Potrivit Băncii Centrale Europene, salariile reale din zona euro și-au revenit în mare parte după scăderea accentuată provocată de inflația ridicată din 2022. În ultimii ani, salariile nominale au crescut într-un ritm mai rapid decât prețurile, ceea ce a permis o ușoară refacere a puterii de cumpărare pentru angajații europeni.

Datele apar în raportul „Tendințe salariale 2025–2026”, elaborat de ECA și citat de Euronews. Conform estimărilor, Turcia va înregistra în 2026 cea mai mare creștere reală a salariilor din Europa, de 8,1%, după un avans de 5,1% prognozat pentru 2025. Experții explică acest rezultat prin nivelurile ridicate atât ale inflației, cât și ale creșterilor salariale din această țară.

„Turcia se distinge de alte țări europene deoarece creșterile salariale și inflația sunt mult mai mari”, a declarat Steven Kilfedder, șeful departamentului de analiză a produselor la ECA. Totuși, el atrage atenția că angajații turci nu au recuperat încă pierderile din anii anteriori, când inflația a depășit semnificativ ritmul majorărilor salariale, în special în 2022 și 2024.

La nivel european, până la finalul anului 2025, salariile reale vor crește în 23 din cele 25 de țări analizate. Excepțiile sunt România, unde este estimată o scădere de 0,9%, și Ucraina, cu un minus de 3,2%. Tendința negativă va continua în România și în 2026, cu o reducere suplimentară de 0,7%.

Pentru celelalte state, creșterile prognozate pentru 2026 variază de la 0,2% în Austria până la peste 5% în Turcia. În medie, ECA estimează o creștere a salariilor reale de 1,4% în 2025 și de 1,7% în 2026, în cele 25 de țări europene analizate. Ungaria, Polonia, Cehia și Bulgaria se vor număra printre statele cu cele mai mari avansuri.

Raportul arată că economiile din Europa de Est sunt așteptate să depășească din nou Europa de Vest, susținute de o creștere economică mai rapidă și de câștiguri mai bune de productivitate. În schimb, marile economii occidentale continuă să evolueze sub media regională.

Dintre cele patru mari economii europene, Franța este estimată să aibă cea mai bună evoluție a salariilor reale, urmată de Germania, Italia și Regatul Unit. Marea Britanie va înregistra cea mai modestă creștere, de 1,1%, chiar dacă salariile nominale ar urma să avanseze cu 3,6% în 2026. Potrivit analiștilor, o inflație mai ridicată decât în alte economii comparabile va eroda o parte din aceste câștiguri.

În același timp, țări precum Spania și Țările de Jos sunt așteptate să rămână sub media europeană, pe fondul unei creșteri slabe a productivității și al prudenței angajatorilor în privința majorărilor salariale.

În Republica Moldova, salariile din sectorul bugetar vor rămâne înghețate, potrivit proiectului Legii bugetului de stat pentru anul viitor. Valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor nu va fi majorată pentru prima dată în ultimii șase ani, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, veniturile bugetarilor vor scădea în 2026.