FOTO CCRM și-a setat prioritățile de audit pentru următoarea perioadă. Societatea civilă a fost invitată la discuții

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a organizat azi o masă rotundă cu tematica „Priorități și domenii-cheie pentru auditul public extern”. La acest eveniment au participat reprezentanții unui șir de organizații nonguvernamentale.

Potrivit CCRM, întrunirea dată a fost organizat pentru a răspunde așteptărilor societății. Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) demarează anual procesul de consultare amplă a părților interesate pentru a colecta eventuale tematici și sugestii privind activitatea de audit pe anul următor.

În cadrul evenimentului, echipa Curții de Conturi a prezentat obiectivele și direcțiile prioritare ale Strategiei de dezvoltare a CCRM pentru perioada 2021-2025 și Strategiei de audit a CCRM pentru perioada 2022-2024.

Andrei Munteanu, membru al CCRM a prezentat, de asemenea, cele mai importante aspecte ale organizării procesului de planificare a programului anual de audit, care prevede, între altele, la etapa incipientă de planificare, consultarea opiniei principalelor părți interesate, cu utilizarea diferitor instrumente, platforme și inițiative.

„Prin lansarea apelului către publicul larg, societatea civilă, privind eventualele propuneri de potențialele tematici de audit, CCRM tinde să identifice domeniile pasibile riscurilor, problemele sensibile pentru societate și părțile interesate”, a remarcat Munteanu.

Participanții au făcut schimb de opinii privind problemele și aspectele sensibile pentru societate, care pot fi în atenția Curții de Conturi în cadrul activității de audit public extern, cum ar fi aplicarea taxelor locale, demonopolizarea unor importante servicii din domeniul medicinii și gestionarea fondurilor asigurărilor obligatorii în medicină, eficiența utilizării sistemelor informaționale în sectorul public, achizițiile publice de mică valoare, problematica activității autorităților publice locale etc.

Menționăm că, Curtea de Conturi tinde să promoveze o conlucrare eficientă și activă cu părțile interesate, formatoare de opinie publică, cum ar fi organizațiile nonguvernamentale, pentru a spori impactul activității de audit și, în final, de a schimba spre bine viața cetățenilor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#masă rotundă #tematică #CCRM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.