FOTO CCRM și-a setat prioritățile de audit pentru următoarea perioadă. Societatea civilă a fost invitată la discuții

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a organizat azi o masă rotundă cu tematica „Priorități și domenii-cheie pentru auditul public extern”. La acest eveniment au participat reprezentanții unui șir de organizații nonguvernamentale.

Potrivit CCRM, întrunirea dată a fost organizat pentru a răspunde așteptărilor societății. Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) demarează anual procesul de consultare amplă a părților interesate pentru a colecta eventuale tematici și sugestii privind activitatea de audit pe anul următor.

În cadrul evenimentului, echipa Curții de Conturi a prezentat obiectivele și direcțiile prioritare ale Strategiei de dezvoltare a CCRM pentru perioada 2021-2025 și Strategiei de audit a CCRM pentru perioada 2022-2024.

Andrei Munteanu, membru al CCRM a prezentat, de asemenea, cele mai importante aspecte ale organizării procesului de planificare a programului anual de audit, care prevede, între altele, la etapa incipientă de planificare, consultarea opiniei principalelor părți interesate, cu utilizarea diferitor instrumente, platforme și inițiative.

„Prin lansarea apelului către publicul larg, societatea civilă, privind eventualele propuneri de potențialele tematici de audit, CCRM tinde să identifice domeniile pasibile riscurilor, problemele sensibile pentru societate și părțile interesate”, a remarcat Munteanu.

Participanții au făcut schimb de opinii privind problemele și aspectele sensibile pentru societate, care pot fi în atenția Curții de Conturi în cadrul activității de audit public extern, cum ar fi aplicarea taxelor locale, demonopolizarea unor importante servicii din domeniul medicinii și gestionarea fondurilor asigurărilor obligatorii în medicină, eficiența utilizării sistemelor informaționale în sectorul public, achizițiile publice de mică valoare, problematica activității autorităților publice locale etc.

Menționăm că, Curtea de Conturi tinde să promoveze o conlucrare eficientă și activă cu părțile interesate, formatoare de opinie publică, cum ar fi organizațiile nonguvernamentale, pentru a spori impactul activității de audit și, în final, de a schimba spre bine viața cetățenilor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#masă rotundă #tematică #CCRM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.