FOTO Cum arată mașinile extravagante ale chinezilor de la BYD care vor să devină o forță pe piața auto europeană

01 Mart. 2024, 11:10
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Mart. 2024, 11:10 // Actual //  bani.md

Compania chineză BYD este prezentată ca fiind principalul concurent al Tesla Motors pentru mașinile electrice, dar prezența sa în Europa este încă firavă. În acest an BYD ar putea anunța și intrarea oficială în România, ca parte a unui „val” de lansări pe continent. Însă cum arată mașinile BYD prezentate la Salonul Auto de la Geneva?

BYD este o companie auto foarte puțin cunoscută la noi, dar în Europa de Vest tot mai multă lume începe să audă de ea, iar în ultimele 18 luni s-a lansat cu o gamă de modele electrice în piețe precum Olanda și Germania și – cel mai recent – Malta, o piață minusculă.

Un reprezentant al BYD Europa a spus pentru HotNews.ro, la Salonul Auto de la Geneva, că vor fi anunțate noi „valuri” de lansare a companiei pe piețe din Europa Centrală și de Est. Nu se știe exact când va fi făcut anunțul.

Singura piață din regiune unde BYD este prezentă este cea din Ungaria, dar există o explicație pentru asta: în decembrie 2023 BYD a anunțat că va construi în orașul Szeged o uzină de mașini electrice.

BYD este o companie mamut, având peste 630.000 de angajați, conform propriilor date. A produs în 2023 aproape două milioane de mașini electrice, iar în Europa are în gamă cinci modele, cu prețuri între 30.000 și 72.000 de euro.

BYD a intrat începând cu anul 2022, în mai multe țări europene și, față de acum un deceniu, calitatea mașinilor companiei a crescut mult, sunt și tot mai multe tehnologii pe ele și s-a lucrat mult la capitolul design exterior, iar pentru asta BYD a angajat și designeri europeni.

BYD a venit „pe opulență” la Salonul Auto de la Geneva, iar în prima zi nu a adus decât modelele scumpe și sofisticate și nu și pe cele ceva mai ieftine (Atto 3 și Dolphin, aveau să fie prezente la stand a doua zi, au spus cei de la BYD).

BYD a avut la stand un SUV uriaș numit Yangwang U8, SUV-ul Seal (și cu variante plug-in hybrid și electrice), dar și un SUV electric numit Tang, la care autonomia promisă este 530 CP.

Vedeta a fost SUV-ul U8: are 5,3 metri lungime și costă 140.000 de euro în China. Partea specială este că poate să plutească și se poate și deplasa cu o viteză de 3 km/h pe suprafața apei. Evident că nu este o mașină care să se vândă în multe unități.

Tot la Geneva au fost lansate două sub-mărci BYD denumite Denza și Yangweng (aceasta din urmă fiind de super-lux).

BYD își dezvoltă propriile baterii și spune că mașinile au prețuri bune fiindcă are un lanț de furnizori bine integrați. Multe voci importante din Europa spun însă că mașinile chinezești sunt ieftine și fiindcă producătorii beneficiază de subvenții semnificative în China.

Șeful BYD pe Europa, Michael Shu, a declarat că BYD are prețuri mici la mașini nu datorită subvențiilor, ci fiindcă BYD este o companie mai eficientă și mai bine condusă. „Am investit în tehnologie mai mult și mai repede decât concurenții noștri. Nu este datorită subvențiilor”, spune Shu, citat de Financial Times. El spune că BYD primește subvenții foarte mici pentru producția în China.

Compania nu are, cel puțin foarte curând, intenția de a aduce o mașină electrică de 20.000 de euro în Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.