FOTO Cum arată mașinile extravagante ale chinezilor de la BYD care vor să devină o forță pe piața auto europeană

Compania chineză BYD este prezentată ca fiind principalul concurent al Tesla Motors pentru mașinile electrice, dar prezența sa în Europa este încă firavă. În acest an BYD ar putea anunța și intrarea oficială în România, ca parte a unui „val” de lansări pe continent. Însă cum arată mașinile BYD prezentate la Salonul Auto de la Geneva?

BYD este o companie auto foarte puțin cunoscută la noi, dar în Europa de Vest tot mai multă lume începe să audă de ea, iar în ultimele 18 luni s-a lansat cu o gamă de modele electrice în piețe precum Olanda și Germania și – cel mai recent – Malta, o piață minusculă.

Un reprezentant al BYD Europa a spus pentru HotNews.ro, la Salonul Auto de la Geneva, că vor fi anunțate noi „valuri” de lansare a companiei pe piețe din Europa Centrală și de Est. Nu se știe exact când va fi făcut anunțul.

Singura piață din regiune unde BYD este prezentă este cea din Ungaria, dar există o explicație pentru asta: în decembrie 2023 BYD a anunțat că va construi în orașul Szeged o uzină de mașini electrice.

BYD este o companie mamut, având peste 630.000 de angajați, conform propriilor date. A produs în 2023 aproape două milioane de mașini electrice, iar în Europa are în gamă cinci modele, cu prețuri între 30.000 și 72.000 de euro.

BYD a intrat începând cu anul 2022, în mai multe țări europene și, față de acum un deceniu, calitatea mașinilor companiei a crescut mult, sunt și tot mai multe tehnologii pe ele și s-a lucrat mult la capitolul design exterior, iar pentru asta BYD a angajat și designeri europeni.

BYD a venit „pe opulență” la Salonul Auto de la Geneva, iar în prima zi nu a adus decât modelele scumpe și sofisticate și nu și pe cele ceva mai ieftine (Atto 3 și Dolphin, aveau să fie prezente la stand a doua zi, au spus cei de la BYD).

BYD a avut la stand un SUV uriaș numit Yangwang U8, SUV-ul Seal (și cu variante plug-in hybrid și electrice), dar și un SUV electric numit Tang, la care autonomia promisă este 530 CP.

Vedeta a fost SUV-ul U8: are 5,3 metri lungime și costă 140.000 de euro în China. Partea specială este că poate să plutească și se poate și deplasa cu o viteză de 3 km/h pe suprafața apei. Evident că nu este o mașină care să se vândă în multe unități.

Tot la Geneva au fost lansate două sub-mărci BYD denumite Denza și Yangweng (aceasta din urmă fiind de super-lux).

BYD își dezvoltă propriile baterii și spune că mașinile au prețuri bune fiindcă are un lanț de furnizori bine integrați. Multe voci importante din Europa spun însă că mașinile chinezești sunt ieftine și fiindcă producătorii beneficiază de subvenții semnificative în China.

Șeful BYD pe Europa, Michael Shu, a declarat că BYD are prețuri mici la mașini nu datorită subvențiilor, ci fiindcă BYD este o companie mai eficientă și mai bine condusă. „Am investit în tehnologie mai mult și mai repede decât concurenții noștri. Nu este datorită subvențiilor”, spune Shu, citat de Financial Times. El spune că BYD primește subvenții foarte mici pentru producția în China.

Compania nu are, cel puțin foarte curând, intenția de a aduce o mașină electrică de 20.000 de euro în Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BYD #auto #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina