FOTO Cum arată mașinile extravagante ale chinezilor de la BYD care vor să devină o forță pe piața auto europeană

Compania chineză BYD este prezentată ca fiind principalul concurent al Tesla Motors pentru mașinile electrice, dar prezența sa în Europa este încă firavă. În acest an BYD ar putea anunța și intrarea oficială în România, ca parte a unui „val” de lansări pe continent. Însă cum arată mașinile BYD prezentate la Salonul Auto de la Geneva?

BYD este o companie auto foarte puțin cunoscută la noi, dar în Europa de Vest tot mai multă lume începe să audă de ea, iar în ultimele 18 luni s-a lansat cu o gamă de modele electrice în piețe precum Olanda și Germania și – cel mai recent – Malta, o piață minusculă.

Un reprezentant al BYD Europa a spus pentru HotNews.ro, la Salonul Auto de la Geneva, că vor fi anunțate noi „valuri” de lansare a companiei pe piețe din Europa Centrală și de Est. Nu se știe exact când va fi făcut anunțul.

Singura piață din regiune unde BYD este prezentă este cea din Ungaria, dar există o explicație pentru asta: în decembrie 2023 BYD a anunțat că va construi în orașul Szeged o uzină de mașini electrice.

BYD este o companie mamut, având peste 630.000 de angajați, conform propriilor date. A produs în 2023 aproape două milioane de mașini electrice, iar în Europa are în gamă cinci modele, cu prețuri între 30.000 și 72.000 de euro.

BYD a intrat începând cu anul 2022, în mai multe țări europene și, față de acum un deceniu, calitatea mașinilor companiei a crescut mult, sunt și tot mai multe tehnologii pe ele și s-a lucrat mult la capitolul design exterior, iar pentru asta BYD a angajat și designeri europeni.

BYD a venit „pe opulență” la Salonul Auto de la Geneva, iar în prima zi nu a adus decât modelele scumpe și sofisticate și nu și pe cele ceva mai ieftine (Atto 3 și Dolphin, aveau să fie prezente la stand a doua zi, au spus cei de la BYD).

BYD a avut la stand un SUV uriaș numit Yangwang U8, SUV-ul Seal (și cu variante plug-in hybrid și electrice), dar și un SUV electric numit Tang, la care autonomia promisă este 530 CP.

Vedeta a fost SUV-ul U8: are 5,3 metri lungime și costă 140.000 de euro în China. Partea specială este că poate să plutească și se poate și deplasa cu o viteză de 3 km/h pe suprafața apei. Evident că nu este o mașină care să se vândă în multe unități.

Tot la Geneva au fost lansate două sub-mărci BYD denumite Denza și Yangweng (aceasta din urmă fiind de super-lux).

BYD își dezvoltă propriile baterii și spune că mașinile au prețuri bune fiindcă are un lanț de furnizori bine integrați. Multe voci importante din Europa spun însă că mașinile chinezești sunt ieftine și fiindcă producătorii beneficiază de subvenții semnificative în China.

Șeful BYD pe Europa, Michael Shu, a declarat că BYD are prețuri mici la mașini nu datorită subvențiilor, ci fiindcă BYD este o companie mai eficientă și mai bine condusă. „Am investit în tehnologie mai mult și mai repede decât concurenții noștri. Nu este datorită subvențiilor”, spune Shu, citat de Financial Times. El spune că BYD primește subvenții foarte mici pentru producția în China.

Compania nu are, cel puțin foarte curând, intenția de a aduce o mașină electrică de 20.000 de euro în Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BYD #auto #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele american Donald Trump a decis să încheie un acord cu Vladimir Putin pentru reluarea livrărilor de motorină rusească pe piața mondială, după ce liderul ucrainean Volodimir Zelenski a ignorat în repetate rânduri solicitările Washingtonului de a opri atacurile asupra rafinăriilor din Rusia. Dezvăluirea a fost făcută de publicația americană Axios, care citează un oficial al administrației SUA familiarizat direct cu negocierile.

Potrivit sursei, Trump i-a cerut de cel puțin șase ori lui Zelenski să înceteze loviturile asupra infrastructurii petroliere rusești, argumentând că acestea contribuie la creșterea prețurilor carburanților în Statele Unite. Refuzul Kievului ar fi determinat Casa Albă să negocieze direct cu Moscova pentru deblocarea exporturilor rusești de motorină.

Decizia a fost comunicată delegației ucrainene vineri, 9 octombrie, în timpul negocierilor de la Miami, care au durat aproximativ opt ore. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner le-au transmis oficialilor ucraineni că Trump urma să discute cu Putin și să relaxeze sancțiunile asupra exporturilor rusești de motorină.

„Zelenski interpretează greșit situația. Continuând să lovească rafinăriile rusești, el distruge bunăvoința pe care a construit-o în relația cu Trump în ultimele șase luni”, a declarat oficialul american citat de Axios.

Administrația Trump consideră că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au agravat criza de pe piața combustibililor, deja afectată de conflictul din Iran și de perturbarea lanțurilor internaționale de aprovizionare. Washingtonul insistă ca Ucraina să oprească unilateral aceste lovituri, fără să condiționeze decizia de încetarea bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Poziția contrastează cu propunerea Kievului, care s-a declarat dispus să suspende atacurile asupra rafinăriilor rusești doar dacă Moscova încetează, la rândul ei, loviturile asupra centralelor electrice și a altor obiective energetice din Ucraina.

Tensiunile au escaladat după ce un oficial ucrainean a declarat pentru Axios că, în timpul întâlnirii de la Miami, Witkoff și Kushner ar fi avertizat că Trump ar putea suspenda furnizarea informațiilor de intelligence către Kiev dacă Ucraina continuă să ignore solicitările americane.

Un reprezentant al administrației SUA a negat însă existența unei asemenea amenințări, precizând că emisarii americani au subliniat statutul Statelor Unite de partener strategic al Ucrainei, inclusiv prin furnizarea de muniții și informații militare. În schimb, Washingtonul a transmis că acțiunile Kievului nu ar trebui să afecteze consumatorii americani.

Acordul anunțat de Trump prevede livrarea imediată a peste 300.000 de tone de motorină rusească, urmate de alte 500.000 de tone în noiembrie și un milion de tone ulterior. Președintele american a anunțat și livrări suplimentare, până la trei milioane de tone într-un interval scurt. Trezoreria SUA a emis o licență temporară care permite comercializarea motorinei rusești în condițiile stabilite de autoritățile americane.

Zelenski a condamnat dur înțelegerea dintre Washington și Moscova, calificând-o drept un semn de slăbiciune și un avantaj oferit Kremlinului.

„Permisiunea acordată Rusiei de a vinde produse petroliere este o investiție într-un război care trebuie încheiat, nu prelungit. Aceasta este o slăbiciune evidentă”, a declarat liderul ucrainean, avertizând că veniturile suplimentare ar putea permite Moscovei să-și finanțeze în continuare agresiunea militară.

Într-un interviu separat pentru Axios, Zelenski a afirmat că decizia lui Trump nu este nici corectă, nici onestă față de Ucraina, mai ales că negocierile pentru încheierea războiului continuau în paralel cu discuțiile dintre Washington și Moscova.

În pofida presiunilor americane, Kievul nu intenționează să renunțe la atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești. Un înalt oficial ucrainean a declarat pentru Financial Times că Ucraina va continua să utilizeze drone cu rază lungă de acțiune împotriva obiectivelor energetice ale Rusiei.

Miza este una majoră pentru ambele tabere. Atacurile ucrainene au afectat semnificativ capacitatea de rafinare a Rusiei, în timp ce reducerea disponibilității combustibililor pe piața internațională a alimentat scumpirile. Prin acordul cu Putin, Trump încearcă să majoreze oferta globală de motorină și să reducă presiunea asupra prețurilor, însă decizia riscă să adâncească tensiunile dintre Washington și Kiev.