FOTO Cum arată mașinile extravagante ale chinezilor de la BYD care vor să devină o forță pe piața auto europeană

Compania chineză BYD este prezentată ca fiind principalul concurent al Tesla Motors pentru mașinile electrice, dar prezența sa în Europa este încă firavă. În acest an BYD ar putea anunța și intrarea oficială în România, ca parte a unui „val” de lansări pe continent. Însă cum arată mașinile BYD prezentate la Salonul Auto de la Geneva?

BYD este o companie auto foarte puțin cunoscută la noi, dar în Europa de Vest tot mai multă lume începe să audă de ea, iar în ultimele 18 luni s-a lansat cu o gamă de modele electrice în piețe precum Olanda și Germania și – cel mai recent – Malta, o piață minusculă.

Un reprezentant al BYD Europa a spus pentru HotNews.ro, la Salonul Auto de la Geneva, că vor fi anunțate noi „valuri” de lansare a companiei pe piețe din Europa Centrală și de Est. Nu se știe exact când va fi făcut anunțul.

Singura piață din regiune unde BYD este prezentă este cea din Ungaria, dar există o explicație pentru asta: în decembrie 2023 BYD a anunțat că va construi în orașul Szeged o uzină de mașini electrice.

BYD este o companie mamut, având peste 630.000 de angajați, conform propriilor date. A produs în 2023 aproape două milioane de mașini electrice, iar în Europa are în gamă cinci modele, cu prețuri între 30.000 și 72.000 de euro.

BYD a intrat începând cu anul 2022, în mai multe țări europene și, față de acum un deceniu, calitatea mașinilor companiei a crescut mult, sunt și tot mai multe tehnologii pe ele și s-a lucrat mult la capitolul design exterior, iar pentru asta BYD a angajat și designeri europeni.

BYD a venit „pe opulență” la Salonul Auto de la Geneva, iar în prima zi nu a adus decât modelele scumpe și sofisticate și nu și pe cele ceva mai ieftine (Atto 3 și Dolphin, aveau să fie prezente la stand a doua zi, au spus cei de la BYD).

BYD a avut la stand un SUV uriaș numit Yangwang U8, SUV-ul Seal (și cu variante plug-in hybrid și electrice), dar și un SUV electric numit Tang, la care autonomia promisă este 530 CP.

Vedeta a fost SUV-ul U8: are 5,3 metri lungime și costă 140.000 de euro în China. Partea specială este că poate să plutească și se poate și deplasa cu o viteză de 3 km/h pe suprafața apei. Evident că nu este o mașină care să se vândă în multe unități.

Tot la Geneva au fost lansate două sub-mărci BYD denumite Denza și Yangweng (aceasta din urmă fiind de super-lux).

BYD își dezvoltă propriile baterii și spune că mașinile au prețuri bune fiindcă are un lanț de furnizori bine integrați. Multe voci importante din Europa spun însă că mașinile chinezești sunt ieftine și fiindcă producătorii beneficiază de subvenții semnificative în China.

Șeful BYD pe Europa, Michael Shu, a declarat că BYD are prețuri mici la mașini nu datorită subvențiilor, ci fiindcă BYD este o companie mai eficientă și mai bine condusă. „Am investit în tehnologie mai mult și mai repede decât concurenții noștri. Nu este datorită subvențiilor”, spune Shu, citat de Financial Times. El spune că BYD primește subvenții foarte mici pentru producția în China.

Compania nu are, cel puțin foarte curând, intenția de a aduce o mașină electrică de 20.000 de euro în Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BYD #auto #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză