FOTO Mai accesibil, mai simplu și ușor! Prima sucursală maib – renovată cu succes la Chișinău

19 Oct. 2021, 11:54
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
19 Oct. 2021, 11:54 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Maib a lansat prima sucursală care a fost renovată, ținând cont deja de noua identitate vizuală orientată spre necesitățile oamenilor. Se află în sectorul Buiucani, municipiul Chișinău, pe strada Ion Creangă nr. 78, și nu are cum să o treceți cu vederea, în pofida orașului pestrițat. Se deosebește prin lumină, spațiu, culoare și atmosferă… ca acasă, dar și printr-un proces operațional diferit.

„Ne dorim să creăm în sucursale o nouă experiență care reflectă personalitatea maib și valorile noastre – mereu orientați către clienți, transparenți, profesioniști, demni de încredere, inovatori, agili, cu spirit de echipă. Rețeaua noastră de sucursale este și va rămâne în continuare partea tangibilă a brandului și identității noastre pentru clienți. Depunem eforturi pentru ca interacțiunea cu serviciile maib să fie cât mai simplă și mai ușoară, orice ar face și oriunde s-ar afla clienții noștri”, a declarat Giorgi Shagidze, președintele maib, la deschidere.

Odată intrați în sucursală, veți fi ghidați de „Consultantul cliențimaib, care fie o să vă explice cum să utilizați aparatul pentru rândul electronic de la intrare pentru a selecta serviciul conform necesității dvs., fie o să confirme programarea în cazul în care v-ați înregistrat online în aplicație, fie va oferi suport și ghidaj în una dintre cele trei zone ale băncii de care aveți nevoie.

Zona de autoservire. Este o zonă dedicată pentru clienții care își doresc să facă autonom și rapid anumite operațiuni la terminale de plată, cum ar fi: achitarea facturilor, achitarea creditului, verificarea contului, depunerea numerarului în cont etc. Consultantul clienți va oferi sprijin în utilizarea tehnologiilor digitale atât în mediul real, cât și în cel online, va orienta clientul spre zonele de deservire conform necesităților sale, fiind mereu alături pentru a crea experiențe de deservire de calitate fiecărui client.

Zona tranzacțională. S-a pus accentul pe timpul și satisfacția clientului, trecând, astfel, la un nou nivel de deservire – „one-stop shop”, care permite facilitarea mai multor operațiuni la un singur ghișeu, cu o deservire mai rapidă pentru o listă vastă de operațiuni și, implicit, economie de timp prețios pentru toată lumea. Alte beneficii ale acestuia ar fi simplificarea fluxului operațiunilor, o comunicare productivă și asigurarea unei experiențe pozitive.

Zona consultativă. Pe de o parte, este una semi-privată, facilitând comunicarea directă, analizarea necesităților și planurilor complexe personale sau de dezvoltare a afacerii, pentru a putea alege împreună cele mai potrivite soluții și a-l ajuta pe client să își atingă scopurile. Pe de altă parte, această zonă este relaxantă, potrivită pentru luarea deciziilor importante, precum cele legate de creditele ipotecare, de afaceri sau altele asemănătoare.

Maib își exprimă grija față de clienți nu doar prin servicii de calitate și rapide, în contextul în care angajații băncii trec un program intensiv de instruire, astfel încât 95 la sută din operațiuni să fie făcute de o singură mână, dar și prin faptul că, la renovarea sucursalei, a fost gândit un design modern și confortabil.

Ajunși la specialiști, părinții care vin cu copii, soții sau cupluri de prieteni au suficient spațiu pentru a se face comozi. Pe fundal persistă o melodie calmă și un miros de in, exact ca acasă! Scopul designului inovator al sucursalei a fost de a crea un mediu care să ofere un confort familiar clienților, fiind mai primitor, mai colorat, mai pozitiv și transparent.

Mai mult decât atât, în sală, printre angajați și clienți poate fi găsit directorul sucursalei, care reușește să se implice și să gestioneze eventualele obstacole care intervin în procesul de muncă.

„Noile funcționalități operaționale au în spate filosofia noastră de business, au fost extrase din așteptările clienților prin sute de sondaje realizate și au fost testate timp de câteva luni în o serie de sucursale, unde am măsurat zilnic satisfacția clienților, iar rezultatele au demonstrat clar că aceasta este direcția în care trebuie să continuăm. În acest moment, noul model operațional este deja disponibil la sucursala Buiucani și se implementează în întreaga rețea”, a explicat Aliona Stratan, prim-vicepreședinta maib.

Despre maib

Maib este cea mai mare bancă din Moldova, cu 59 de sucursale și 86 de agenții pe întreg teritoriul țării. Dintre acestea – 22 de sucursale și 32 de agenții se află în Chișinău, iar 37 de sucursale și 54 de agenții sunt distribuite uniform pe întreg teritoriul țării. Prin rețeaua sa vastă de sucursale, maib servește circa un milion de clienți – corporații, întreprinderi mici și mijlocii, persoane fizice.

P.

18 Sept. 2026, 14:33
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Sept. 2026, 14:33 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Avarierea podului feroviar de la Zatoka, cunoscut și drept podul Belgorod-Dnestrovsk, poate muta o parte a presiunii logistice din sudul Ucrainei spre porturile dunărene și, indirect, spre infrastructura Republicii Moldova, avertizează economistul Iurie Rija.

Potrivit analizei sale, dacă podul nu este redeschis, timpul minim de așteptare pentru vagoanele cu cereale orientate către porturile ucrainene de la Dunăre ar putea ajunge la 26 de zile.

Rija precizează că această perioadă nu reprezintă durata efectivă a unei călătorii feroviare, ci coada logistică în care vagoanele pot rămâne până când infrastructura disponibilă reușește să le preia și să le înainteze către terminalele portuare.

Dimensiunea fluxului este deja mare. Potrivit datelor invocate de economist, de la începutul lunii au fost transportate spre porturile dunărene aproximativ 118 mii de tone de cereale.

În condițiile în care legătura directă prin Zatoka rămâne limitată, o parte mai mare a mărfurilor ar urma să fie redirecționată către alte trasee, inclusiv către sistemul portuar Reni–Izmail–Chilia–Vylkove.

„Problema nu dispare. Congestia se mută”, subliniază Rija.

Economistul explică faptul că fiecare verigă a lanțului logistic poate deveni un punct de blocaj: liniile feroviare alternative, stațiile, punctele de frontieră, terminalele de transbordare, disponibilitatea barjelor și a navelor, precum și pescajul disponibil pe Dunăre.

În acest context, Republica Moldova capătă o importanță strategică mai mare. Rețeaua feroviară moldovenească poate deveni parte a rutelor alternative dintre Ucraina, Dunăre și frontiera cu România, inclusiv prin coridoarele Volcineț–Bălți–Ungheni și Basarabeasca–Reni–Giurgiulești.

Rija avertizează însă că oportunitatea de tranzit vine cu un risc direct pentru exportatorii moldoveni.

„Moldova are propriile cereale și oleaginoase care trebuie evacuate. În același timp, infrastructura feroviară, locomotivele, liniile, punctele de frontieră și terminalele portuare reprezintă resurse fizice limitate”, arată economistul.

Potrivit lui, un volum suplimentar de tranzit poate genera venituri pentru infrastructura moldovenească, dar, dacă nu este gestionat corect, poate ajunge să concureze cu exporturile de origine moldovenească.

Presiunea se poate transmite și în prețurile agricole. O rotație mai lentă a vagoanelor înseamnă marfă blocată mai mult timp, capital financiar imobilizat și costuri logistice mai mari.

„Costul logistic nu rămâne numai la transportator sau trader. Într-un final, acesta se transmite de-a lungul întregului lanț comercial și poate ajunge inclusiv în prețul oferit fermierului la poarta depozitului”, avertizează Rija.

Economistul rezumă efectul în lanț astfel: pod avariat, rută feroviară limitată, redirecționarea vagoanelor, timpi de așteptare mai mari, presiune asupra rutelor alternative și porturilor dunărene, rotație mai lentă a materialului rulant și costuri logistice în creștere.

În opinia sa, întrebarea economică esențială pentru Republica Moldova este cât tranzit suplimentar poate prelua sistemul local fără ca acesta să reducă viteza de evacuare a propriilor cereale și oleaginoase.

Rija subliniază că diferența reală nu este între rutele existente pe hartă, ci între capacitatea teoretică și cea efectiv disponibilă în teren.