FOTO Mai accesibil, mai simplu și ușor! Prima sucursală maib

Maib a lansat prima sucursală care a fost renovată, ținând cont deja de noua identitate vizuală orientată spre necesitățile oamenilor. Se află în sectorul Buiucani, municipiul Chișinău, pe strada Ion Creangă nr. 78, și nu are cum să o treceți cu vederea, în pofida orașului pestrițat. Se deosebește prin lumină, spațiu, culoare și atmosferă… ca acasă, dar și printr-un proces operațional diferit.

„Ne dorim să creăm în sucursale o nouă experiență care reflectă personalitatea maib și valorile noastre – mereu orientați către clienți, transparenți, profesioniști, demni de încredere, inovatori, agili, cu spirit de echipă. Rețeaua noastră de sucursale este și va rămâne în continuare partea tangibilă a brandului și identității noastre pentru clienți. Depunem eforturi pentru ca interacțiunea cu serviciile maib să fie cât mai simplă și mai ușoară, orice ar face și oriunde s-ar afla clienții noștri”, a declarat Giorgi Shagidze, președintele maib, la deschidere.

Odată intrați în sucursală, veți fi ghidați de „Consultantul clienți” maib, care fie o să vă explice cum să utilizați aparatul pentru rândul electronic de la intrare pentru a selecta serviciul conform necesității dvs., fie o să confirme programarea în cazul în care v-ați înregistrat online în aplicație, fie va oferi suport și ghidaj în una dintre cele trei zone ale băncii de care aveți nevoie.

Zona de autoservire. Este o zonă dedicată pentru clienții care își doresc să facă autonom și rapid anumite operațiuni la terminale de plată, cum ar fi: achitarea facturilor, achitarea creditului, verificarea contului, depunerea numerarului în cont etc. Consultantul clienți va oferi sprijin în utilizarea tehnologiilor digitale atât în mediul real, cât și în cel online, va orienta clientul spre zonele de deservire conform necesităților sale, fiind mereu alături pentru a crea experiențe de deservire de calitate fiecărui client.

Zona tranzacțională. S-a pus accentul pe timpul și satisfacția clientului, trecând, astfel, la un nou nivel de deservire – „one-stop shop”, care permite facilitarea mai multor operațiuni la un singur ghișeu, cu o deservire mai rapidă pentru o listă vastă de operațiuni și, implicit, economie de timp prețios pentru toată lumea. Alte beneficii ale acestuia ar fi simplificarea fluxului operațiunilor, o comunicare productivă și asigurarea unei experiențe pozitive.

Zona consultativă. Pe de o parte, este una semi-privată, facilitând comunicarea directă, analizarea necesităților și planurilor complexe personale sau de dezvoltare a afacerii, pentru a putea alege împreună cele mai potrivite soluții și a-l ajuta pe client să își atingă scopurile. Pe de altă parte, această zonă este relaxantă, potrivită pentru luarea deciziilor importante, precum cele legate de creditele ipotecare, de afaceri sau altele asemănătoare.

Maib își exprimă grija față de clienți nu doar prin servicii de calitate și rapide, în contextul în care angajații băncii trec un program intensiv de instruire, astfel încât 95 la sută din operațiuni să fie făcute de o singură mână, dar și prin faptul că, la renovarea sucursalei, a fost gândit un design modern și confortabil.

Ajunși la specialiști, părinții care vin cu copii, soții sau cupluri de prieteni au suficient spațiu pentru a se face comozi. Pe fundal persistă o melodie calmă și un miros de in, exact ca acasă! Scopul designului inovator al sucursalei a fost de a crea un mediu care să ofere un confort familiar clienților, fiind mai primitor, mai colorat, mai pozitiv și transparent.

Mai mult decât atât, în sală, printre angajați și clienți poate fi găsit directorul sucursalei, care reușește să se implice și să gestioneze eventualele obstacole care intervin în procesul de muncă.

„Noile funcționalități operaționale au în spate filosofia noastră de business, au fost extrase din așteptările clienților prin sute de sondaje realizate și au fost testate timp de câteva luni în o serie de sucursale, unde am măsurat zilnic satisfacția clienților, iar rezultatele au demonstrat clar că aceasta este direcția în care trebuie să continuăm. În acest moment, noul model operațional este deja disponibil la sucursala Buiucani și se implementează în întreaga rețea”, a explicat Aliona Stratan, prim-vicepreședinta maib.

Despre maib

Maib este cea mai mare bancă din Moldova, cu 59 de sucursale și 86 de agenții pe întreg teritoriul țării. Dintre acestea – 22 de sucursale și 32 de agenții se află în Chișinău, iar 37 de sucursale și 54 de agenții sunt distribuite uniform pe întreg teritoriul țării. Prin rețeaua sa vastă de sucursale, maib servește circa un milion de clienți – corporații, întreprinderi mici și mijlocii, persoane fizice.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un nou punct de transbordare a mărfurilor a devenit operațional pe Dunăre, la Mila 72 – Rada, unde barjele pot transfera încărcăturile direct pe navele maritime, fără utilizarea terminalelor portuare tradiționale. Primele operațiuni au început luni, 19 octombrie, într-un moment în care infrastructura logistică din sudul Republicii Moldova se confruntă cu presiuni tot mai mari, iar cozile de camioane de la Giurgiulești ajung, potrivit estimărilor exportatorilor, până la șase kilometri.

La Mila 72 – Rada au fost poziționate barjele și macaraua plutitoare, fiind lansate primele operațiuni de încărcare a navelor maritime de tip coaster. Proiectul, care până recent se afla în etapa obținerii avizelor și coordonărilor administrative, a trecut astfel în faza operațională și oferă o capacitate suplimentară pentru transportul mărfurilor pe coridorul dunărean.

Principalul avantaj al noii locații constă în posibilitatea transbordării directe a mărfurilor din barje în nave maritime. Această soluție poate reduce timpul de staționare, permite eliberarea mai rapidă a barjelor și accelerează rotația mijloacelor de transport, în condițiile în care congestia de pe Dunăre, restricțiile de navigație și costurile de așteptare afectează competitivitatea exporturilor.

Operaționalizarea punctului a fost posibilă în urma cooperării dintre autorități, operatorii economici, reprezentanții Portului Internațional Liber Giurgiulești, Agenția Navală, Serviciul Vamal și Poliția de Frontieră. Inițiatorii proiectului au evidențiat implicarea ministrului Infrastructurii, Vladimir Bolea, și a ministrului Agriculturii, Eugen Osmochescu, în identificarea soluțiilor instituționale necesare.

Demersurile au început la 15 septembrie, odată cu o primă vizită în Portul Internațional Liber Giurgiulești, iar după aproximativ o lună noua locație a devenit funcțională.

Deschiderea punctului de la Mila 72 are loc însă pe fundalul unor probleme structurale mult mai ample în nodul logistic Giurgiulești. Potrivit unei analize privind organizarea transportului de mărfuri în zonă, în prima jumătate a lunii octombrie coloanele de camioane de pe drumurile de acces au ajuns până la șase kilometri, cu aproximativ 150–300 de vehicule aflate simultan în așteptare.

O parte importantă a traficului este generată de transportatorii ucraineni. Potrivit estimărilor prezentate în analiză, pe direcția Galați numărul camioanelor ucrainene era aproximativ dublu față de cel al camioanelor moldovenești, multe dintre acestea transportând produse petroliere. Presiunea asupra infrastructurii este amplificată de redirecționarea fluxurilor comerciale ucrainene, afectate de război.

Pentru exportatorii moldoveni, blocajele se traduc în cheltuieli suplimentare cu combustibilul, remunerarea șoferilor, staționarea vehiculelor și riscul întârzierii contractelor. Aceste costuri pot fi transferate, în cele din urmă, asupra agricultorilor, prin diminuarea prețurilor de achiziție oferite pentru cereale.

În încercarea de a reduce presiunea, un mare exportator de cereale a propus amenajarea unei parcări private de aproximativ 1,5 hectare în apropierea localității Câșlița-Prut, dotată cu un sistem electronic de gestionare a cozilor. Proiectul ar permite separarea fluxurilor de camioane și chemarea acestora la frontieră în funcție de capacitatea de procesare.

Inițiativa a generat însă un conflict administrativ privind schimbarea destinației terenului agricol. Consiliul local a aprobat modificarea destinației la 20 februarie, după achitarea unei compensații, însă Cancelaria de Stat a contestat legalitatea demersului, invocând prevederile legislației funciare.

Disputa vizează inclusiv calitatea terenului, fiind vehiculate două valori ale bonității solului: 56 și 73,8 puncte. Prima reprezintă media pentru terenurile localității, iar a doua rezultă din evaluarea parcelei respective.

În paralel, la 16 octombrie a fost inaugurată o parcare de frontieră modernizată la Giurgiulești, a cărei suprafață a crescut de la 0,65 la 1,28 hectare, iar capacitatea de la 30 la 60 de camioane. Investiția s-a ridicat la aproximativ 18 milioane de lei, cu sprijinul Uniunii Europene și al Băncii Mondiale.

Totuși, extinderea parcărilor nu garantează automat fluidizarea traficului dacă principala limitare rămâne capacitatea de procesare a camioanelor la punctul de trecere a frontierei. În acest context, devine importantă coordonarea dintre infrastructura portuară, transportatori, autoritățile vamale și Poliția de Frontieră.

O altă schimbare majoră în infrastructura logistică a Republicii Moldova s-a produs în aprilie 2026, când compania românească Administrația Porturilor Maritime Constanța a finalizat achiziția ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a transferat controlul comercial asupra operatorului către o companie cu capital majoritar de stat din România, fără a modifica suveranitatea Republicii Moldova asupra teritoriului portuar.

Noul proprietar și-a asumat dezvoltarea infrastructurii portuare și creșterea capacităților de operare, într-un context în care Giurgiulești gestionează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova realizate pe cale navigabilă.

În acest context, apar întrebări privind strategia de dezvoltare a întregului nod logistic, inclusiv coordonarea investițiilor portuare cu infrastructura rutieră, feroviară și vamală. Proiectul parcării private de 1,5 hectare ridică, la rândul său, problema condițiilor de acces pentru transportatori, a eventualelor tarife și a integrării sistemului electronic de așteptare într-un mecanism comun de gestionare a traficului.

Deschiderea punctului de transbordare Mila 72 – Rada reprezintă o soluție suplimentară pentru transportul mărfurilor pe Dunăre, însă nu rezolvă automat blocajele de la punctele de trecere a frontierei. Cele două probleme țin de componente diferite ale lanțului logistic: transferul mărfurilor între nave și circulația camioanelor.

Miza economică este reducerea costurilor de transport pentru exportatorii moldoveni. Fără o coordonare a investițiilor și a fluxurilor comerciale, noile capacități de transbordare și parcările suplimentare riscă să rezolve doar parțial problemele unui nod logistic esențial pentru comerțul exterior al Republicii Moldova.