FOTO Mai accesibil, mai simplu și ușor! Prima sucursală maib

Maib a lansat prima sucursală care a fost renovată, ținând cont deja de noua identitate vizuală orientată spre necesitățile oamenilor. Se află în sectorul Buiucani, municipiul Chișinău, pe strada Ion Creangă nr. 78, și nu are cum să o treceți cu vederea, în pofida orașului pestrițat. Se deosebește prin lumină, spațiu, culoare și atmosferă… ca acasă, dar și printr-un proces operațional diferit.

„Ne dorim să creăm în sucursale o nouă experiență care reflectă personalitatea maib și valorile noastre – mereu orientați către clienți, transparenți, profesioniști, demni de încredere, inovatori, agili, cu spirit de echipă. Rețeaua noastră de sucursale este și va rămâne în continuare partea tangibilă a brandului și identității noastre pentru clienți. Depunem eforturi pentru ca interacțiunea cu serviciile maib să fie cât mai simplă și mai ușoară, orice ar face și oriunde s-ar afla clienții noștri”, a declarat Giorgi Shagidze, președintele maib, la deschidere.

Odată intrați în sucursală, veți fi ghidați de „Consultantul clienți” maib, care fie o să vă explice cum să utilizați aparatul pentru rândul electronic de la intrare pentru a selecta serviciul conform necesității dvs., fie o să confirme programarea în cazul în care v-ați înregistrat online în aplicație, fie va oferi suport și ghidaj în una dintre cele trei zone ale băncii de care aveți nevoie.

Zona de autoservire. Este o zonă dedicată pentru clienții care își doresc să facă autonom și rapid anumite operațiuni la terminale de plată, cum ar fi: achitarea facturilor, achitarea creditului, verificarea contului, depunerea numerarului în cont etc. Consultantul clienți va oferi sprijin în utilizarea tehnologiilor digitale atât în mediul real, cât și în cel online, va orienta clientul spre zonele de deservire conform necesităților sale, fiind mereu alături pentru a crea experiențe de deservire de calitate fiecărui client.

Zona tranzacțională. S-a pus accentul pe timpul și satisfacția clientului, trecând, astfel, la un nou nivel de deservire – „one-stop shop”, care permite facilitarea mai multor operațiuni la un singur ghișeu, cu o deservire mai rapidă pentru o listă vastă de operațiuni și, implicit, economie de timp prețios pentru toată lumea. Alte beneficii ale acestuia ar fi simplificarea fluxului operațiunilor, o comunicare productivă și asigurarea unei experiențe pozitive.

Zona consultativă. Pe de o parte, este una semi-privată, facilitând comunicarea directă, analizarea necesităților și planurilor complexe personale sau de dezvoltare a afacerii, pentru a putea alege împreună cele mai potrivite soluții și a-l ajuta pe client să își atingă scopurile. Pe de altă parte, această zonă este relaxantă, potrivită pentru luarea deciziilor importante, precum cele legate de creditele ipotecare, de afaceri sau altele asemănătoare.

Maib își exprimă grija față de clienți nu doar prin servicii de calitate și rapide, în contextul în care angajații băncii trec un program intensiv de instruire, astfel încât 95 la sută din operațiuni să fie făcute de o singură mână, dar și prin faptul că, la renovarea sucursalei, a fost gândit un design modern și confortabil.

Ajunși la specialiști, părinții care vin cu copii, soții sau cupluri de prieteni au suficient spațiu pentru a se face comozi. Pe fundal persistă o melodie calmă și un miros de in, exact ca acasă! Scopul designului inovator al sucursalei a fost de a crea un mediu care să ofere un confort familiar clienților, fiind mai primitor, mai colorat, mai pozitiv și transparent.

Mai mult decât atât, în sală, printre angajați și clienți poate fi găsit directorul sucursalei, care reușește să se implice și să gestioneze eventualele obstacole care intervin în procesul de muncă.

„Noile funcționalități operaționale au în spate filosofia noastră de business, au fost extrase din așteptările clienților prin sute de sondaje realizate și au fost testate timp de câteva luni în o serie de sucursale, unde am măsurat zilnic satisfacția clienților, iar rezultatele au demonstrat clar că aceasta este direcția în care trebuie să continuăm. În acest moment, noul model operațional este deja disponibil la sucursala Buiucani și se implementează în întreaga rețea”, a explicat Aliona Stratan, prim-vicepreședinta maib.

Despre maib

Maib este cea mai mare bancă din Moldova, cu 59 de sucursale și 86 de agenții pe întreg teritoriul țării. Dintre acestea – 22 de sucursale și 32 de agenții se află în Chișinău, iar 37 de sucursale și 54 de agenții sunt distribuite uniform pe întreg teritoriul țării. Prin rețeaua sa vastă de sucursale, maib servește circa un milion de clienți – corporații, întreprinderi mici și mijlocii, persoane fizice.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene readuc în prim-plan rutele terestre alternative pentru exportul cerealelor. Economistul Iurie Rija constată că fluxurile se redistribuie spre două coridoare importante prin Republica Moldova către portul Constanța și prin Polonia către porturile de la Marea Baltică. Deși mai costisitoare și utilizate mult sub capacitatea lor teoretică, aceste trasee funcționează drept supape logistice atunci când exporturile prin Marea Neagră sunt puse sub presiune.

Potrivit analizei economistului, în perioada 17 august – 5 septembrie 2026, pe ruta feroviară Volcinețk – Bălți – Ungheni au circulat aproximativ 500 de vagoane pentru transportul cerealelor, încărcate cu grâu, orz și rapiță și având ca destinație finală portul românesc Constanța.

Ritmul a fost de aproximativ 15-20 de vagoane pe zi, iar garniturile au circulat predominant noaptea. Rija consideră că acest lucru poate indica o gestionare a traficului menită să reducă aglomerarea liniilor în timpul zilei și să eficientizeze trecerea prin punctele de frontieră.

Vagoanele utilizate sunt în mare parte de tip sovietic, modelele 11-739 și 19-752, cu o capacitate nominală de circa 70 de tone. În practică, acestea sunt încărcate cu aproximativ 68-70 de tone de cereale fiecare.

La ritmul actual, fluxul ar echivala cu aproximativ 35.000 de tone pe lună. Volumul este redus în raport cu capacitatea teoretică de 500.000-800.000 de tone lunar atribuită întregului coridor moldovenesc, însă economistul atrage atenția că datele analizate se referă doar la ruta Volcinețk – Bălți – Ungheni.

Un alt indicator urmărit de Rija este întoarcerea vagoanelor goale. La 4 septembrie, pentru luna în curs fuseseră returnate 50 de vagoane, echivalentul unui ritm de aproximativ 12-13 unități pe zi. Potrivit economistului, apropierea dintre ritmul de retur și cel al vagoanelor încărcate sugerează că traseul funcționează relativ echilibrat, fără acumulări importante de material rulant.

În paralel, Ucraina își intensifică din nou transporturile feroviare spre Polonia și porturile Gdańsk, Gdynia, Szczecin și Świnoujście. Reactivarea coridorului baltic vine, potrivit analizei, pe fondul atacurilor rusești repetate asupra infrastructurii portuare din zona Odesei.

Datele Ukrzaliznytsia citate de Rija indică o creștere a fluxului de la aproximativ 14 vagoane pe zi în urmă cu o lună la circa 50 în prezent. Aceasta ar însemna aproximativ 3.200 de tone de cereale transportate zilnic prin cele patru puncte feroviare de trecere a frontierei dintre Ucraina și Polonia.

În primele șapte luni ale anului 2026, prin această frontieră ar fi trecut aproximativ 525.000 de tone de cereale, mult sub volumele de până la 500.000 de tone lunar înregistrate în perioada 2022-2023. Potrivit calculelor prezentate de economist, ar exista astfel o rezervă teoretică de capacitate de aproximativ 425.000 de tone pe lună.

Principalul dezavantaj al rutei poloneze rămâne însă prețul. Rija estimează costurile logistice la 90-110 euro pentru o tonă, față de aproximativ 25-30 de dolari pe tonă în cazul transportului maritim direct prin porturile din regiunea Odesa. Diferența explică de ce traseul prin Polonia funcționează mai degrabă ca o rută de rezervă decât ca o alternativă permanentă la Marea Neagră.

Economistul mai arată că autoritățile ucrainene insistă că cerealele transportate prin Polonia se află în tranzit, având drept destinații finale piețe terțe precum Algeria, Indonezia sau Coreea de Sud. Precizarea este importantă în contextul tensiunilor anterioare dintre Ucraina și agricultorii polonezi privind impactul cerealelor ucrainene asupra pieței locale.

În opinia lui Iurie Rija, situația confirmă mecanismul logistic dezvoltat de Ucraina în timpul războiului: atunci când infrastructura portuară de la Marea Neagră devine vulnerabilă, o parte a fluxurilor este redirecționată către coridoarele terestre – prin Polonia către Marea Baltică și prin Republica Moldova către Dunăre și Constanța.

Astfel, chiar dacă volumele transportate pe aceste trasee sunt deocamdată mult sub capacitățile maxime și costurile sunt mai ridicate, menținerea lor operațională îi oferă Ucrainei alternative pentru exporturile agricole în cazul perturbării rutelor maritime.