(FOTO) Palate din București, scoase la vânzare. La câte milioane de euro sunt evaluate

Dacă ai visat că trăieşi la palat, acum ai posibilitatea să-ţi cumperi unul. Condiţia e să ai câteva milioane de euro în cont. Prima ofertă – casa Miţei Biciclista, faimoasa curtezană care a primit locuinţa de la Regele Ferdinand. Imobilul de pe Amzei e evaluat la 4 milioane de euro, scrie Aleph News.

Casa Coanei Mița Biciclista este situată în inima Bucureștiului. Palatul aflat la doi pași de Piața Amzei, are 28 de camere şi 15 băi. A fost proiectată de arhitectul Nicolae Mihăescu în stil baroc cu influenţe Art Nouveau.

„Locația Casei Mița Biciclista este foarte bună din punct de vedere al unei clădiri de birouri. Am văzut că au început renovările la ea. La nivel de valori, e undeva între 2.000 și 4.000 de euro, pe metru pătrat construit. Pentru că e vorba de un randament al chiriilor din zonă”, afirmă Cristian Nicola, expert imobiliar.

Palatul Maurice Blank, fosta ambasadă a SUA la Bucureşti, e de vânzare

Şi Palatul bancherului Maurice Blank îşi caută proprietar. Timp de 70 de ani a fost sediul Ambasadei Statelor Unite. Din 2011, americanii s-au mutat și clădirea e părăsită.

Palatul lui Maurice Blank cuprinde 50 de camere înalte și spațioase și șase băi cu un stil asemănător Palatului Primăverii, fosta reședință a familiei Ceaușescu. Sunt 2.500 de metrii pătrați construiți și încă 2.000 de metri pătrați ai grădinii.

„Maurice Blank a fost unul dintre mari bancheri, mari finanțiști din perioada modorenă a României. A fost renovată înainte de-al Doilea Război Mondial și a rămas până în epoca post-decembristă ca sediul oficial al Ambasadei Statelor Unite ale Americii. Deci, cumva în comunism, când se spunea că “Vin americanii!”, și voiai să vezi unde sunt, măcar câți erau americani în comunism, acolo erau”, a povestit istoricul de la Fundația Calea Victoriei, Ionuț Marcu.

„Reprezintă, cu opulență și cu fast, ce însemna să fi bancher important pe vremea aceea în România”, a spus Ionel Oancea, arhitect.

„E localizat într-o zonă foarte bună, cu multe palate, din Batiștei, în spate la Hotel Intercontinental. Locație este foarte, foarte bună, dacă, tot la fel, se va dezvolta un hotel de lux. Valoare e, într-adevăr, puțin mai mică. În jur de două milioane de euro, fiind terenul destul de micuț. E nevoie, într-adevăr, de renovări foarte mari”, a afirmat Cristian Nicola, expert imobiliare.

Palatul Lahovary, unde a copilărit Prințesa Martha Bibescu, își caută proprietar

E de vânzare și reședința Marthei Bibescu, prințesa care a avut la picioare Parisul și Micul Paris. Palatul Lahovary din Dorobanţi are două etaje şi e înconjurat de o grădină mare.

Are o suprafață construită de 1.200 mp și o suprafață foarte generoasă a terenului, de 3.300 mp. Construcția a început în 1889, la cererea lui Ion Lahovary, tatăl prințesei.

„Acolo ar fi posibil și un hotel, ceva, un boutique hotel. În 2008, ea a fost cumpărată de o companie iordaniană, iar acum aceasta este în restructurare, ea fiind în portofoliul unei bănci italiene. Valoarea e dată, în principal, de terenul foarte mare pe care îl are, cât și de valoare arhitectonică a clădirii. E undeva în jur de 4-5 milioane de euro toată locația”, a explicat Cristian Nicola, expert în imobiliare.

#palate #imoboloare #proprietar #milioane de euro #vanzare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de produse din soia ale Republicii Moldova au înregistrat o scădere abruptă în primele luni ale anului 2025, semnalând posibile dezechilibre comerciale și riscuri pentru competitivitatea țării pe piețele internaționale. Conform unei analize a lui Iurie Rija, director executiv al Asociației Agrocereale, trendul descendent este vizibil atât în volumele, cât și în valorile tranzacțiilor cu boabe de soia, șrot și ulei de soia.

„După un vârf istoric în 2023, când Moldova a exportat peste 50 milioane de unități de produse din soia, începutul lui 2025 arată un declin alarmant, cu doar 1,69 milioane de unități exportate în primul trimestru. Este un semnal clar că trebuie regândită strategia comercială”, avertizează Rija.

Dacă importurile de soia s-au menținut la un nivel constant de aproximativ 58,83 milioane unități în perioada 2022–2024, exporturile au oscilat puternic. După o explozie în 2023, în 2024 exporturile au scăzut dramatic la 14,99 milioane unități, iar în 2025 au continuat să se prăbușească.

Aceeași tendință este observată și în valoarea în lei moldovenești: de la 510 milioane lei în 2023, la doar 29,2 milioane în 2025. Aceasta indică fie o pierdere de piețe, fie o presiune sporită din partea concurenței regionale.

Boabele de soia rămân produsul dominant, reprezentând peste 60% din exporturi în majoritatea anilor analizați. Totuși, Ucraina continuă să domine importurile Moldovei – peste 99% din soia importată provine de aici, o dependență care ar putea deveni problematică în context geopolitic.

La export, România, Elveția, Turcia și Liban au fost piețele-cheie, însă în 2025 volumul livrărilor către aceste destinații a scăzut considerabil.

Companii precum SC OLSEG-VT SRL, ALIONEXAGRO SRL și FLOAREA-SOARELUI COMERT SRL sunt lideri pe piața exportului de ulei și șrot de soia, iar performanța acestora dictează dinamica generală a sectorului. Totuși, în 2025, inclusiv aceste companii raportează scăderi semnificative ale volumelor și veniturilor.

„Este esențial să sprijinim aceste companii în extinderea portofoliului de piețe și să încurajăm procesarea locală pentru a crește valoarea adăugată a produselor exportate”, subliniază Iurie Rija.

Asociația Agrocereale propune o diversificare a piețelor externe, reducerea dependenței de un singur furnizor (Ucraina) și creșterea capacității de procesare internă a soiei. În plus, este necesară o mai bună integrare a Moldovei în lanțurile de aprovizionare europene, în special pe segmentul produselor cu valoare adăugată mare, cum ar fi uleiul ambalat și șrotul procesat.