(FOTO) „Razor House” inspirată de „Iron Man” se vinde cu 20,8 milioane de dolari. Cum arată

„Razor House” din La Jolla, California, care a fost inspirată de conacul Razor Point al lui Tony Stark din seria de filme „Iron Man” se vinde cu 2,8 milioane de dolari.

Proprietatea a fost listată de Josh Altman și Matt Altman, fratele duo al lui Douglas Elliman, pentru 24,995 milioane de dolari în iunie. Au găsit un cumpărător în decurs de o săptămână, iar vânzarea s-a închis luni, a spus brokerajul.

Donald Burns, fostul director executiv al magicJack este vânzătorul casei cu o suprafață de 11.545 de metri pătrați. El a cumpărat casa pentru aproximativ 14,1 milioane de dolari în 2011 și a petrecut aproape trei ani renovând-o, a declarat pentru The Wall Street Journal în august anul trecut când a lansat-o pe piață pentru 30 de milioane de dolari. Această listare la Coldwell Banker a fost scoasă de pe piață în aprilie 2019.

Proiectată de arhitectul Wallace E. Cunningham, casa modernă este așezată pe un bluf abrupt și zimțat și are vedere panoramică la ocean.

Reședința include patru dormitoare, o cameră de zi circulară, o cameră de familie, o bibliotecă, o sală de screening, o sală de biliard și două bucătării. În aer liber, există o piscină încălzită, un centru spa, o bucătărie, o terasă pe acoperiș și un garaj.

Există, de asemenea, o pensiune cu două dormitoare.

Vânzarea de 20,8 milioane de dolari este cea mai scumpă vânzare de proprietăți rezidențiale din La Jolla până în acest an.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu a analizat datele proiectului Legii Bugetului de stat pentru anul 2026, după adoptarea documentului în prima lectură în Parlament, avertizând asupra unui cumul de riscuri economice și sociale: inflație ridicată, creșteri de impozite și diminuarea puterii de cumpărare pentru majoritatea populației.

Potrivit lui Chicu, anul 2025 se va încheia cu o inflație estimată la aproape 7%, iar de la 1 ianuarie 2026 Guvernul planifică majorarea accizelor la produsele petroliere și la alte bunuri. Aceste decizii vor genera un efect în lanț – scumpiri la carburanți, transport, produse de larg consum și servicii – amplificând presiunea asupra bugetelor gospodăriilor.

În același timp, salariile din sectorul bugetar rămân înghețate. Valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor nu va fi majorată pentru prima dată în ultimii șase ani, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, veniturile bugetarilor vor scădea în 2026. Cadrele didactice, personalul medical, angajații din ordine publică și cultură vor resimți direct pierderea puterii de cumpărare, pe fondul inflației și al creșterii poverii fiscale.

Deputatul atrage atenția și asupra priorităților bugetare controversate. În timp ce salariile pentru sute de mii de angajați sunt înghețate, Guvernul propune majorări salariale consistente pentru o instituție nou-creată – Centrul pentru Managementul Crizelor, cu aproximativ 30 de angajați. Doar cheltuielile salariale sunt estimate la circa 13 milioane de lei în 2026, iar costurile totale vor ajunge la aproximativ 20 de milioane de lei.

Totodată, Parlamentul a modificat Legea nr. 270, majorând clasa de salarizare și introducând sporuri de până la 40%, într-un context în care aparatul de stat este deja considerat supradimensionat după extinderile din ultimii ani. „Această discrepanță ridică serioase semne de întrebare privind echitatea și prioritizarea cheltuielilor publice”, susține Ion Chicu.

Un alt element criticat este nemajorarea scutirii personale la impozitul pe venit. În 2025, aceasta este de 29.700 lei, iar propunerea de ajustare la nivelul inflației – circa 31.900 lei pentru 2026 – a fost respinsă. În consecință, o parte mai mare din venituri va fi impozitată, ceea ce echivalează cu o creștere mascată a taxării muncii.

Chicu semnalează și reducerea investițiilor în infrastructură. Diminuarea cotei din accizele la carburanți direcționate către Fondul Rutier, de la 70% la 48%, va reduce resursele pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor, cu efecte directe asupra economiei și siguranței rutiere.

În ceea ce privește agricultura, deputatul califică situația drept una critică. Statul a acumulat datorii semnificative față de fermieri, iar pentru 2026 este prevăzut un fond de subvenționare de 2,2 miliarde de lei, insuficient în raport cu un necesar estimat de peste 3 miliarde de lei. Subfinanțarea sectorului riscă să afecteze întreg lanțul valoric, de la producție până la prețurile finale ale alimentelor.