(FOTO) „Razor House” inspirată de „Iron Man” se vinde cu 20,8 milioane de dolari. Cum arată

„Razor House” din La Jolla, California, care a fost inspirată de conacul Razor Point al lui Tony Stark din seria de filme „Iron Man” se vinde cu 2,8 milioane de dolari.

Proprietatea a fost listată de Josh Altman și Matt Altman, fratele duo al lui Douglas Elliman, pentru 24,995 milioane de dolari în iunie. Au găsit un cumpărător în decurs de o săptămână, iar vânzarea s-a închis luni, a spus brokerajul.

Donald Burns, fostul director executiv al magicJack este vânzătorul casei cu o suprafață de 11.545 de metri pătrați. El a cumpărat casa pentru aproximativ 14,1 milioane de dolari în 2011 și a petrecut aproape trei ani renovând-o, a declarat pentru The Wall Street Journal în august anul trecut când a lansat-o pe piață pentru 30 de milioane de dolari. Această listare la Coldwell Banker a fost scoasă de pe piață în aprilie 2019.

Proiectată de arhitectul Wallace E. Cunningham, casa modernă este așezată pe un bluf abrupt și zimțat și are vedere panoramică la ocean.

Reședința include patru dormitoare, o cameră de zi circulară, o cameră de familie, o bibliotecă, o sală de screening, o sală de biliard și două bucătării. În aer liber, există o piscină încălzită, un centru spa, o bucătărie, o terasă pe acoperiș și un garaj.

Există, de asemenea, o pensiune cu două dormitoare.

Vânzarea de 20,8 milioane de dolari este cea mai scumpă vânzare de proprietăți rezidențiale din La Jolla până în acest an.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Republica Moldova se confruntă cu un deficit al balanței comerciale care a depășit 30% din PIB, Statele Unite ale Americii au reușit în 2025 una dintre cele mai spectaculoase corecții comerciale din ultimele decenii. Analiza economistului Veaceslav Ioniță arată un contrast dur între direcția marilor economii și vulnerabilitățile tot mai profunde ale economiei moldovenești.

Potrivit datelor analizate, în ultimii ani deficitul comercial trimestrial al SUA oscila între 200 și 280 de miliarde de dolari. Însă în trimestrul IV al anului 2025, acesta a coborât brusc la aproximativ 70 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o reducere de aproape patru ori într-un singur trimestru.

La nivel anual, Statele Unite au încheiat anul 2025 cu un deficit comercial de circa 680 de miliarde de dolari. Deși valoarea absolută rămâne mare, raportarea la produsul intern brut schimbă radical perspectiva. Dacă în perioada 2020–2022 deficitul comercial american era situat la 3,5–3,7% din PIB, în 2025 acesta a fost redus la aproximativ 2,2% din PIB. Este cel mai scăzut nivel din ultimii aproape 30 de ani, comparabil doar cu anul 1997, înainte de accelerarea globalizării și a externalizării masive a producției.

„Deficitul comercial al SUA nu a dispărut, dar a devenit gestionabil. Pentru o economie de talia Statelor Unite, 2,2% din PIB nu mai reprezintă o vulnerabilitate strategică, ci un dezechilibru controlat”, subliniază Veaceslav Ioniță. Potrivit economistului, această evoluție marchează o schimbare clară de paradigmă: deficitul comercial nu mai este tratat ca un cost inevitabil al globalizării, ci ca o problemă economică și geopolitică ce trebuie corectată.

Această schimbare are implicații globale. Marile economii transmit semnalul că reducerea deficitelor comerciale devine un obiectiv strategic. Franța a început deja să se adapteze, Germania urmează, iar alte state mari vor intra în aceeași logică, ceea ce va declanșa o competiție dură pentru echilibrarea comerțului extern.

În acest context, comparația cu Republica Moldova este, potrivit analizei, una „care doare”. În 2025, deficitul balanței comerciale a Moldovei a depășit 30% din PIB. Chiar dacă economiile mici tind să aibă deficite mai mari, un asemenea nivel nu mai poate fi calificat drept un simplu dezechilibru structural, ci reprezintă o vulnerabilitate majoră. Raportat la dimensiunea economiei, Moldova funcționează cu un deficit de aproape 15 ori mai mare decât cel considerat o realizare istorică pentru SUA.

Veaceslav Ioniță subliniază că Moldova nu dispune de instrumentele Statelor Unite – nu are o monedă de rezervă globală, o piață internă uriașă sau capacitatea de a influența regulile comerțului mondial. „Însă lecția americană nu este despre instrumente, ci despre direcție”, notează economistul.

Într-o lume în care marile economii își reduc agresiv deficitele comerciale, Republica Moldova riscă să rămână extrem de expusă riscurilor valutare, financiare și sociale. Concluzia analizei este tranșantă: reducerea deficitului balanței comerciale trebuie să devină un obiectiv economic strategic pentru Moldova, nu din motive ideologice, ci din rațiuni de supraviețuire economică într-un mediu global tot mai dur și competitiv.