(FOTO) Șapte țări din Europa care sunt atât de mici încât pot fi vizitate într-o singură zi

Dacă vrei să mergi într-o vacanță în care vrei să vizitezi totul, dar nu ai suficient timp poți alege una din aceste 7 țări europene. Sunt atât de mici încât pot fi vizitate într-o singură zi. Recomadările vin din partea Pandotrip.

1. Vatican

Vaticanul este important din punct de vedere istoric și cultural ca centru al Bisericii Catolice și veți găsi muzee din abundență care să vă țină ocupat toată ziua. De fapt, deși Deși, din punct de vedere tehnic Vatican cea mai mică țară din lume, ai putea petrece cu ușurință mai mult timp aici.

2. Monaco

Monaco este a doua cea mai mică țară din lume și poate fi un loc încântător de vizitat într-o vacanță. Dacă aveți câțiva bani de împrăștiat, Marele Cazinou poate fi un loc minunat pentru a vă petrece câteva ore. Chiar dacă călătoriți la un buget redus, veți dori să faceți o plimbare pe frumoasele străzi istorice din Monaco-ville, sau te poți îndrepta spre plaja gratuită Larvotto lângă Monte Carlo.

3. Luxemburg

Se știe că orașul Luxemburg fură inimile multor călători – și cu un motiv întemeiat! Orașul vechi este incredibil de fermecător, cu o serie de străzi pietonale pe care le puteți rătăci. Dar veți dori mai ales să ieșiți la Castelul Vianden, care vă poate aminti de Castelul Neuschwanstein din Germania și puteți trece cu ușurință timp savurând vinurile locale ale țării.

Faceți tot posibilul pentru a intra în contact cu cultura locală, indiferent de cât timp veți petrece acolo, dar sunteți sigur că vă veți distra.

4. Andorra

Andorra este cunoscută pentru stațiunile de schi și oportunitățile de drumeții, deoarece este amplasat în inima Pirineilor. Țara poate fi puțin mai ieftină decât omologii săi europeni mai mari, ceea ce o face locul perfect pentru a lua acea vacanță de vis.

5. Malta

Malta este o bijuterie deseori ignorată a istoriei, arhitecturii și culturii europene. Templele megalitice sunt considerate a fi unele dintre cele mai vechi din lume. Dacă sunteți în căutarea unor muzee, cafenele, viață de noapte sau orice altceva, sunteți sigur că o veți găsi – sau dacă doriți doar să vă relaxați pe o plajă pentru întreaga vacanță aici o puteți face.

6. Liechtenstein

Această țară micuță este amplasată între Austria și Elveția. Aici veți avea parte de câteva panorame alpine incredibile. Și dacă sunteți în căutarea unei destinații de schi de iarnă, Liechtenstein este cu siguranță una: este mult mai puțin costisitoare decât oricare dintre aceste țări vecine, pentru terenuri similare (deși costurile de cazare și alte cheltuieli de trai pot fi destul de similare)! Vara, aveți o mulțime de opțiuni pentru ciclism, drumeții și multe altele.

7. San Marino

San Marino este, de asemenea, un loc pitoresc pe care îl puteți vizita. Veți avea parte de peisaje impresionante.

#destinatii #EU #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.