(FOTO) UE și Polonia au oferit echipament medical pentru Institutul Mamei și Copilului

Polonia a oferit un lot de echipament medical Institutului Mamei și Copilului din Chișinău (IMC) în valoare de 420 de mii de euro. Ajutorul a fost livrat prin mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene și va ajuta sistemul medical din Republica Moldova să răspundă necesităților oamenilor, inclusiv refugiaților din Ucraina.

Donația, oferită prin intermediul Polish Aid, include următoarele: 30 de pompe de perfuzie, 50 de pompe pentru seringi, doup ecografe, cinci electrocardiografe, două aparate de ventilare pulmonară, zece monitoare de ritm cardiac, cinci paturi medicale, patru mese de operație și cinci defibrilatoare.

La evenimentul de înmânare oficială a echipamentului au participat ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Tomasz Kobzdej, Sergiu Gladun, directorul IMC, deputații Parlamentului Republicii Moldova, precum și personalul medical.

Echipamentul medical, oferit în spiritul Echipa Europa, vine să întărească rezistența țării și să ajute cetățenii Republicii Moldova să se simtă mai în siguranță în țara lor.

Inițiativa Echipa Europa s-a născut din condițiile extraordinare create în 2020 de pandemia COVID-19, ca un răspuns european unit la provocările și nevoile majore apărute în țările partenere. Echipa Europa combină resursele colective de dezvoltare ale UE, ale statelor membre și ale agențiilor de implementare.

#polonia #donatie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.