Franța va plafona creșterile de prețuri la energie și gaz, în 2023

Franţa va plafona la 15% creşterile de preţuri la energie şi gaz, în 2023, a anunţat premierul Elisabeth Borne, pentru a atenua povara asupra consumatorilor a celei mai grave crize energetice din ultimele decenii, transmite Reuters.

Decizia va costa statul 16 miliarde de euro şi va preveni dublarea facturilor gospodăriilor. De asemenea, persoanele vulnerabile vor fi sprijinite în continuare, aproximativ 12 milioane de gospodării urmând să beneficieze de un cec de până la 200 euro.

Noua plafonare a preţului gazului va intra în vigoare din ianuarie, iar pentru electricitate în februarie, a explicat Borne.

Miercuri, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că UE va propune măsuri de plafonare a veniturilor producătorilor de energie electrică care au costuri scăzute şi va forţa companiile care vând combustibili fosili să împartă profiturile pe care le fac de pe urma creşterii preţurilor la energie. Măsurile au urma să genereze peste 140 miliarde de euro.

Deja Franţa a cheltuit miliarde de euro pe măsuri care să atenueze impactul creşterii preţurilor energiei pe piaţă.

Având cel mai mare număr de reactoare nucleare după Statele Unite, Franţa este mai puţin expusă decât ţările vecine la reducerea livrărilor de gaz rusesc.

#gaz #plafonare #Energie #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Contrar prognozelor anterioare privind o tranziție rapidă către energie curată, Agenția Internațională a Energiei (IEA) estimează acum că cererea globală de petrol și gaze naturale ar putea crește până în 2050, potrivit noului raport „World Energy Outlook” publicat miercuri, scrie REUTERS.

Potrivit IEA, cererea globală de petrol ar urma să atingă 113 milioane de barili pe zi până la jumătatea secolului, în creștere cu aproximativ 13% față de nivelurile din 2024. În același timp, cererea totală de energie ar putea urca cu 15% până în 2035, adică un plus de 90 exajouli, în contextul unei economii globale tot mai digitalizate și dependente de centrele de date și inteligența artificială.

Raportul IEA reprezintă o schimbare de perspectivă față de anii administrației Biden, când instituția prognoza atingerea vârfului cererii de petrol înainte de 2030 și recomanda oprirea investițiilor în proiecte noi de petrol, gaze și cărbune pentru a atinge neutralitatea climatică până la mijlocul secolului. Presiunea politică a venit în special din partea Statelor Unite, unde administrația Donald Trump a cerut o orientare mai clară către securitatea energetică și extinderea producției de hidrocarburi.

„Am revenit la scenariul politicilor actuale pentru a reflecta realitatea diferită a deciziilor guvernelor privind energia”, a declarat Fatih Birol, directorul IEA, subliniind că scenariul se bazează pe politicile existente, nu pe angajamentele climatice viitoare.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a salutat această reevaluare, afirmând că „epoca iluziei numite ‘vârful cererii de petrol’ pare să fi trecut”.

În același timp, raportul notează o explozie a investițiilor în gaze naturale lichefiate (LNG), cu proiecte noi care vor adăuga până în 2030 o capacitate suplimentară de 300 miliarde metri cubi anual, adică o creștere de 50% a ofertei globale. Astfel, piața mondială a LNG ar urma să crească de la 560 bcm în 2024 la 880 bcm în 2035 și peste 1.000 bcm în 2050.

Investițiile în centre de date sunt, de asemenea, în plină expansiune: în 2025 acestea ar putea atinge 580 miliarde de dolari, depășind pentru prima dată cheltuielile anuale pentru aprovizionarea globală cu petrol, estimate la 540 miliarde de dolari.

Totuși, în pofida scenariilor analizate, raportul confirmă că lumea nu va reuși să limiteze încălzirea globală la +1,5°C față de perioada preindustrială – obiectiv stabilit prin Acordul de la Paris din 2015. „Guvernele trebuie să acționeze urgent la COP30 și să convină asupra unui plan global care să reducă decalajul față de ținta de 1,5°C”, a avertizat Kaisa Kosonen, consilier principal la Greenpeace Nordic.