Franța va plafona creșterile de prețuri la energie și gaz, în 2023

Franţa va plafona la 15% creşterile de preţuri la energie şi gaz, în 2023, a anunţat premierul Elisabeth Borne, pentru a atenua povara asupra consumatorilor a celei mai grave crize energetice din ultimele decenii, transmite Reuters.

Decizia va costa statul 16 miliarde de euro şi va preveni dublarea facturilor gospodăriilor. De asemenea, persoanele vulnerabile vor fi sprijinite în continuare, aproximativ 12 milioane de gospodării urmând să beneficieze de un cec de până la 200 euro.

Noua plafonare a preţului gazului va intra în vigoare din ianuarie, iar pentru electricitate în februarie, a explicat Borne.

Miercuri, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că UE va propune măsuri de plafonare a veniturilor producătorilor de energie electrică care au costuri scăzute şi va forţa companiile care vând combustibili fosili să împartă profiturile pe care le fac de pe urma creşterii preţurilor la energie. Măsurile au urma să genereze peste 140 miliarde de euro.

Deja Franţa a cheltuit miliarde de euro pe măsuri care să atenueze impactul creşterii preţurilor energiei pe piaţă.

Având cel mai mare număr de reactoare nucleare după Statele Unite, Franţa este mai puţin expusă decât ţările vecine la reducerea livrărilor de gaz rusesc.

#gaz #plafonare #Energie #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania Moldovagaz riscă să ajungă în stare de insolvabilitate, potrivit unei analize realizate de Ministerul Finanțelor, care a evaluat situația economico-financiară a întreprinderii. Concluzia autorităților este că povara datoriilor, în special cele față de „Gazprom”, pune în pericol capacitatea companiei de a-și onora obligațiile pe termen lung.

Potrivit datelor analizate, datoriile totale ale Moldovagaz se ridică la 14,6 miliarde de lei, iar peste 10 miliarde de lei reprezintă obligații față de „Gazprom” și compania afiliată Factoring Finance.

În anul 2024, Moldovagaz a înregistrat pierderi nete de 627,6 milioane de lei, după ce în anul precedent compania raportase un profit net de 1,09 miliarde de lei. Atât veniturile, cât și cheltuielile companiei au scăzut, însă reducerea costurilor de producție a permis obținerea unei profitabilități brute mai mari, profitul brut ajungând la 2,45 miliarde de lei, cu 949 de milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Cu toate acestea, problema majoră rămâne datoria istorică față de „Gazprom”, acumulată pe parcursul mai multor ani. Conform documentelor financiare, aceasta este estimată la 13,1 miliarde de lei, dintre care aproape 2,9 miliarde de lei reprezintă penalități.

Amintim că, potrivit „Gazprom”, datoria istorică a Republicii Moldova pentru gazele naturale depășește 700 de milioane de dolari. Autoritățile de la Chișinău nu recunosc această sumă, dar acceptă concluziile auditului internațional, care a stabilit că datoria reală ar fi de doar 8,6 milioane de dolari.

Ministerul Finanțelor avertizează că, în condițiile actuale, Moldovagaz este capabilă să achite doar facturile curente, însă nu mai are capacitatea de a acoperi datoriile pe termen lung. Pentru a ieși din această situație, compania ar trebui să își reducă nivelul datoriilor și să își consolideze capitalul propriu.

Totodată, în analiză este remarcat un aspect controversat: modul în care Ministerul Finanțelor interpretează situația datoriei Moldovagaz față de „Gazprom” pare să fie în contradicție cu poziția oficială a Guvernului, care se bazează pe rezultatele auditului internațional și respinge valoarea revendicată de partea rusă.

#faliment #Moldovagaz #finanțe