Fraude de 4 milioane de lei, comise cu utilizarea cardurilor bancare din Republica Moldova

Fraude de 4 milioane de lei, comise cu utilizarea cardurilor bancare din Republica Moldova – acestea sunt datele Băncii Naționale a Moldovei pentru primele trei luni ale anului curent.

Subiectul fraudelor comise cu utilizarea cardurilor bancare și măsuri de protecție împotriva acestor infracțiuni au fost discutate la Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul RM. La masa rotundă virtuală cu sectorul asociativ de afaceri, au venit cu informații și recomandări la subiect reprezentanții Băncii Naționale a Moldovei, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informații și Securitate, și a companiei MasterCard.

În RM la ora actuală sunt puse în circulație peste 2 mln 180 de mii de carduri bancare, cu peste 20% mai mult decât în primul semestru al anului 2020. În primele trei luni ale acestui an, deținătorii de carduri din Moldova au efectuat tranzacții fără numerar în valoare de 13,7 mld. Lei. Datele Băncii Naționale arată că cetățenii au retras mai puțini bani numerar de pe card, preferând să facă mai multe achitări on-line.

Reducerea numerarului în circulație este o prioritate pentru a reduce cota economiei tenebre, deoarece tranzacțiile devin transparente, din care se achită impozite, iar în consecință cresc salariile și pensiile. Însă, plata fără numerar, care a devenit în ultimii doi an tot mai utilizată, comportă un șir de riscuri, pe care autoritățile dar și băncile depun eforturi pentru a le combate.

Astfel potrivit datelor BNM, în primul trimestru al anului 2021, valoarea fraudei cu utilizarea cardurilor bancare a constituit cca. 4 milioane lei. 45 la sută din aceste fraude s-au realizat fără prezența cardului. Adică, infractorii au obținut la distanță datele cardului. Chiar pe parcursul acestei zile, până la ora evenimentului, se atestau 14 cazuri de fraudă electronică pe teritoriul Republicii Moldova, iar la nivel global, pierderile anuale de la acest tip de infracțiuni depășește 4 miliarde de dolari.

Potrivit datelor Direcției investigații infracțiuni informatice a Inspectoratului Național de Investigații, pe durata anului 2020, au fost deja documentate și trimise în judecată 16 cazuri de astfel de fraude cu cardul bancar, iar cifra totală de dosare penale inițiate e de peste 500. Prejudiciul a constituit peste 165 de mii de euro, cca 35 de mii de dolari, dar mai multe tentative, totuși au fost prevenite în valoare de cca. 1 mln de euro.

Având în vedere că, comerțul electronic devine tot mai răspândit, sistemele de plăți, băncile și organele de forță întreprind măsuri din ce în ce mai complexe, care ar spori siguranța plăților fără numerar.

Printre acestea – fortificarea măsurilor care ar asigura confidențialitatea datelor aferente cardurilor bancare deținute și utilizării în siguranță a acestora. O altă măsură ar fi consolidarea capacității de prevenire a fraudelor efectuate prin intermediul cardurilor de plată; ajustarea limitelor calitative și cantitative stabilite pentru tranzacțiile efectuate prin intermediul cardurilor de plată; sporirea complexității procesului de înregistrare a utilizatorilor în cadrul aplicațiilor mobile și monitorizarea mai desfășurată a parametrilor tehnici de accesare/utilizare a conturilor de plăți etc.

Totuși, majoritatea participanții la dezbateri au punctat asupra necesității mai multor măsuri de informare și alfabetizare digitală/financiară a cetățenilor. Măsurile de prevenire a fraudelor informatice sunt necesare pentru a reduce impactul lor economic. Participanții la reuniune au primit o serie de recomandări practice cum ar fi necesar de organizat procesele interne de securitate cibernetică, pentru a preveni riscurile. Totodată, reprezentanții comunității de afaceri au optat pentru un dialog continuu și îmbunătățirea cadrului legal, astfel, ca măsurile de protecție să fie cu un pas înaintea răufăcătorilor.

Pe platforma Consiliului Economic este în proces de implementare Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic. Subiectele din document vin, nu doar să faciliteze procesele de digitizare, dac să și sporească siguranța comerțului electronic. În acest sens Secretariatul Consiliului Economic implică expertiza locală și internațională, mediul de afaceri și partenerii de dezvoltare, pentru a furniza autorităților mecanisme și propuneri de îmbunătățire a cadrului legal în acest sens.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.