Frigul ar putea scumpi și mai mult curentul! Gavrilița: Există riscul

Este o perioadă de incertitudine, ne așteaptă o iarnă grea. Există riscul ca tariful la energia electrică să ajungă la 10 lei.

Să știsți că trăim întro perioadă de incertitudine, noi credem că nu vom ajunge acolo, dar sa știti că deja nu mai exclud nici un risc, pentru că vedem aceste bombardamente în Ucraina s-ar putea ca să destabilizeze întreaga piață europeana de furnizare a energiei electrice, să fie nevoită Ucraina să importe mult mai mult, deci sunt riscuri reale și anume de asta ma întorc la cuvintele doamnei președinte: „Va fi o iarna grea”, a declarat premierul Natalia Gavrilița la emisiunea În Profunzime de la ProTv.

Potrivit premierului, în prezent se poartă negocieri și cu Cuciurgan, dar până când nu există un rezultat.

Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică fără precedent urmare a sistării livrărilor de către centrala de la Cuciurgan. Respectiv, Chișinăul s-a reorientat pe piața din România și cumpărără energie electrică de la OMV Petrom – 50 MW/h și 35 MW de la Nuclearelectrica la un preț de 90 euro MW. Restul energiei electrice e cumpărată de pe bursa românească OPCOM la prețuri care ajung și la 380 euro pentru MW/h.

La începutul lunii noiembrie au fost majorate tarifele la energia electrică. Astfel, tariful la energia electrica distribuita de FEE NORD a crescut pana la 4,81 lei per kWh de la 3,21 lei lei per kWh, iar pentru energia electrică distribuită de Premier Energy, ANRE a aprobat un tarif de 4,77 lei per kWh față de 3,15 lei per kWh.

#Energie #import #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.