Frigul ar putea scumpi și mai mult curentul! Gavrilița: Există riscul

Este o perioadă de incertitudine, ne așteaptă o iarnă grea. Există riscul ca tariful la energia electrică să ajungă la 10 lei.

Să știsți că trăim întro perioadă de incertitudine, noi credem că nu vom ajunge acolo, dar sa știti că deja nu mai exclud nici un risc, pentru că vedem aceste bombardamente în Ucraina s-ar putea ca să destabilizeze întreaga piață europeana de furnizare a energiei electrice, să fie nevoită Ucraina să importe mult mai mult, deci sunt riscuri reale și anume de asta ma întorc la cuvintele doamnei președinte: „Va fi o iarna grea”, a declarat premierul Natalia Gavrilița la emisiunea În Profunzime de la ProTv.

Potrivit premierului, în prezent se poartă negocieri și cu Cuciurgan, dar până când nu există un rezultat.

Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică fără precedent urmare a sistării livrărilor de către centrala de la Cuciurgan. Respectiv, Chișinăul s-a reorientat pe piața din România și cumpărără energie electrică de la OMV Petrom – 50 MW/h și 35 MW de la Nuclearelectrica la un preț de 90 euro MW. Restul energiei electrice e cumpărată de pe bursa românească OPCOM la prețuri care ajung și la 380 euro pentru MW/h.

La începutul lunii noiembrie au fost majorate tarifele la energia electrică. Astfel, tariful la energia electrica distribuita de FEE NORD a crescut pana la 4,81 lei per kWh de la 3,21 lei lei per kWh, iar pentru energia electrică distribuită de Premier Energy, ANRE a aprobat un tarif de 4,77 lei per kWh față de 3,15 lei per kWh.

#Energie #import #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.